9 definiții pentru amortibil amorțibil
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
AMORTÍBIL, -Ă, amortibili, -e, adj. Amortizabil. – Amorti[za] + suf. -bil.
amortibil, ~ă a [At: DA ms / V: (înv) ~rți~ / Pl: ~i, ~e / E: fr amortible] (Frm) Amortizabil.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
AMORTÍBIL, -Ă, amortibili, -e, adj. Care (se) poate amortiza. – Amorti[za] + suf. -bil.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de cata
- acțiuni
AMORTÍBIL, -Ă adj. (Rar) Amortizabil. [< fr. amortir, it. ammortire + -bil].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
*amortíbil, -ă adj. (d. fr. amortir cu sufixu -bil). Amortizabil.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
amorțibil, ~ă a vz amortibil
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
*amortizábil, -ă adj. (fr. amortissable). Care se poate amortiza: rentă amortizabilă. – E maĭ conform limbiĭ româneștĭ amortibil.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.
amortíbil adj. m., pl. amortíbili; f. amortíbilă, pl. amortíbile
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
amortíbil adj. m., pl. amortíbili; f. sg. amortíbilă, pl. amortíbile
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
| adjectiv (A1) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
| adjectiv (A1) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||