2 intrări
11 definiții
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
amorsát1 sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: amorsa] (Rar) Amorsare.
amorsat2, ~ă a [At: MDA ms / Pl: ~ați, ~e / E: amorsa] (D. explozii, reacții chimice etc.) Pregătit2 și provocat2 din exterior.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
AMORSÁ, amorsez, vb. I. Tranz. A pregăti și a provoca un fenomen (explozie, reacție chimică etc.) printr-o acțiune exterioară. – Din fr. amorcer.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
amorsa vt [At: DEX2 / Pzi: ~séz / E: fr amorser] A pregăti și a provoca din exterior un fenomen (explozie, reacție chimică etc.).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
AMORSÁ, amorsez, vb. I. Tranz. A pregăti și provoca un fenomen (explozie, reacție chimică etc.) printr-o acțiune exterioară. – Din fr. amorcer.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de cata
- acțiuni
AMORSÁ, amorsez, vb. I. Tranz. A pregăti producerea unui fenomen (tehnic) printr-o cauză exterioară. – Fr. amorcer.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
AMORSÁ vb. I tr. A pune o amorsă; a declanșa aprinderea încărcăturii pentru explozie. ♦ (Constr.) A începe găurirea unei piese. [< fr. amorcer].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
AMORSÁ vb. tr. 1. a pune o amorsă (1). 2. a începe unele lucrări de construcții sau amenajări genistice. 3. a provoca declanșarea unei acțiuni. (< fr. amorcer)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
A AMORSÁ ~éz tranz. tehn. (fenomene) A face să se producă printr-o acțiune exterioară. ~ o explozie. ~ o reacție chimică. /<fr. amorcer
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.
amorsá (a ~) vb., ind. prez. 3 amorseáză
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
amorsá vb., ind. prez. 1 sg. amorséz, 3 sg. și pl. amorseáză
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
adjectiv (A2) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
verb (VT201) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
amorsa
- 1. A pregăti și a provoca un fenomen (explozie, reacție chimică etc.) printr-o acțiune exterioară.surse: DEX '09 MDN '00
- diferențiere A pune o amorsă; a declanșa aprinderea încărcăturii pentru explozie.surse: DN
- surse: DN
-
etimologie:
- limba franceză amorcersurse: DEX '09 DEX '98 DN