AMONÍT, amoniți, s. m. (La pl.) Ordin de moluște cefalopode fosile, cu cochilia în formă de spirală împărțită în mai multe compartimente, care au trăit în paleozoic; (și la sg.) moluscă aparținând acestui ordin. – Din fr. ammonite.

AMONÍT, amoniți, s. m. (La pl.) Ordin de moluște cefalopode fosile, cu cochilia în formă de spirală împărțită în mai multe compartimente, care au trăit în paleozoic; (și la sg.) moluscă aparținând acestui ordin. – Din fr. ammonite.

AMONÍT, amoniți, s. m. Numele unei moluște cefalopode fosile cu cochilia în formă de spirală și împărțită prin pereți în mai multe compartimente.

AMONÍT, amoniți, s. m. Numele unor moluște cefalopode fosile cu cochilia în formă de spirală împărțită în mai multe compartimente. – Fr. ammonite.

amonít s. m., pl. amoníți

amonít s. m., pl. amoníți

amonít sm [At: DA / Pl: ~iți / E: fr ammonite] (Glg; lpl) 1 Ordin de moluște cefalopode fosile, cu cochilia spiralată împărțită în compartimente, care au trăit în paleozoic. 2 Moluscă din ordiul amoniților (1).

AMONÍT s.n. Exploziv constituit din azotat de amoniu și compuși nitrici. [< germ. Ammonit].

AMONÍT s.m. Gen de moluscă cefalopodă fosilă cu cochilia în spirală, compartimentată. [Pl. -iți. / < fr. ammonite, cf. Ammon – zeu egiptean].

AMONÍT¹ s. m. cefalopod fosil cu cochilia în spirală, compartimentată. (< fr. ammonite)

AMONÍT² s. n. exploziv constituit din azotul de amoniu și compuși nitrici. (< germ. Ammonit)

AMONÍT ~ți m. Moluscă cefalopodă fosilă, cu cochilia în spirală, împărțită în compartimente. /<fr. ammonite

amonit m. soiu de scoici fosile.

*amonít m. (numele luĭ Ammon [Joĭe] în Egipt; fr. ammonite). Geol. Un fel de melcĭ fosilĭ, numițĭ altă-dată și coarnele luĭ Ammon.