AMÓC, amocuri, s. n. Boală mintală tropicală, care se datorează abuzului de stupefiante și care se manifestă prin atitudini periculoase, cu impulsuri spre omucidere. ♦ Furie. – Din fr. amok.

amoc sn [At: BOUREANU, S. P. 24 / Pl: ~uri / V: -ok / E: ger Amok] 1 (Med) Boală mintală tropicală datorată abuzului de stupefiante și care se manifestă prin izbucniri de agresivitate și înclinație spre omucidere. 2 (Fig) Nebunie.

AMÓC, amocuri, s. n. Boală mintală tropicală, care se datorează abuzului de stupefiante și care se manifestă prin atitudini periculoase, cu izbucniri spre omucidere. ♦ Furie. – Din fr. amok.

AMÓC s. n. Boală mintală tropicală care se datorește abuzului de stupefiante.

AMÓC s. n. Boală mintală tropicală care se datorește abuzului de stupefiante. – Fr. amok.

AMÓC s.n. 1. (Med.) Boală mintală tropicală, provocată de abuzul de stupefiante, de excitante etc., manifestată prin tendință la fugă și furie (criminală). 2. (Fig.) Izbucnire violentă, furie inexplicabilă. [Pl. -curi. / < fr. amok < malaiez. amok – nebunie furioasă].

AMÓC s. n. 1. boală mintală tropicală, provocată de abuzul de stupefiante, excitante etc., manifestată prin tendință la fugă și impulsuri criminale. 2. (fig.) izbucnire violentă. (< fr., engl. amok)

amoc s. n., pl. amocuri

amoc s. n., pl. amocuri

amóc s. n., pl. amócuri

amoc, amocuri s. n. 1. ardoare 2. poftă de a face dragoste; excitație 3. furie 4. vagin

a da amocul în cineva expr. (er.) a se îndrăgosti de cineva.

a o lua amocul expr. (er. – d. femei) a dori să aibă relații sexuale

a-i veni (cuiva) amocul expr. a avea o ieșire nervoasă.

miere de amoc expr. (er.) spermă.