2 intrări

8 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

amíl sm [At: DA / Pl: ~i / E: fr amyle] (Chm) Radical organic monovalent, provenit din pentan prin îndepărtarea unui atom de hidrogen. corectată

AMÍL, amili, s. m. Radical organic monovalent, provenit din pentan prin îndepărtarea unui atom de hidrogen. – Din fr. amyle.

AMÍL, amili, s. m. Radical organic monovalent, provenit din pentan prin îndepărtarea unui atom de hidrogen. – Din fr. amyle.

AMÍL s.m. (Chim.) Radical care intră în compoziția substanțelor amilice. // (și în forma amilo-) Element prim de compunere savantă în terminologia chimică cu semnificația „amidon”. [< fr. amyle, cf. lat. amylum, gr. amylon – amidon, făină].

AMÍL1 s. m. radical organic monovalent care intră în compuși amilici. (< fr. amyle)

*amíl n., pl. urĭ (vgr. ámylon. V. amidon. Chim. Amidon (ca radical imaginar al alcooluluĭ amilic și al derivatelor luĭ).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

AMILI- „amidon”. ◊ L. amylum „scrobeală” > fr. amyli-, engl. id. > rom. amili-.~fer (v. -fer), adj., care conține amidon; ~form (v. -form), adj., cu aspect de amidon; sin. amiloid (1).

Intrare: amili
amili
prefix (I7-P)
  • amili
Intrare: amil
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • amil
  • amilul
  • amilu‑
plural
  • amili
  • amilii
genitiv-dativ singular
  • amil
  • amilului
plural
  • amili
  • amililor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

amil

  • 1. Radical organic monovalent, provenit din pentan prin îndepărtarea unui atom de hidrogen.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

etimologie: