9 definiții pentru amil

amíl sn [At: DA / Pl: -i / E: fr amyle] (Chm) Radical organic monovalent, provenit din pentan prin îndepărtarea unui atom de hidrogen.

AMÍL, amili, s. m. Radical organic monovalent, provenit din pentan prin îndepărtarea unui atom de hidrogen. – Din fr. amyle.

AMÍL, amili, s. m. Radical organic monovalent, provenit din pentan prin îndepărtarea unui atom de hidrogen. – Din fr. amyle.

AMÍL s.m. (Chim.) Radical care intră în compoziția substanțelor amilice. // (și în forma amilo-) Element prim de compunere savantă în terminologia chimică cu semnificația „amidon”. [< fr. amyle, cf. lat. amylum, gr. amylon – amidon, făină].

AMÍL1 s. m. radical organic monovalent care intră în compuși amilici. (< fr. amyle)

*amíl n., pl. urĭ (vgr. ámylon. V. amidon. Chim. Amidon (ca radical imaginar al alcooluluĭ amilic și al derivatelor luĭ).

AMIL2(O)- elem. „amidon”. (< fr. amyl/o/-, cf. lat. amylum, gr. amylon)

Intrare: amil
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular amil amilul
plural amili amilii
genitiv-dativ singular amil amilului
plural amili amililor
vocativ singular
plural