AMFITRION, -OANĂ, amfitrioni, -oane, s. m. și f. Stăpânul unei case în raport cu oaspeții săi; gazdă. [Pr.: -tri-on] – Din fr. amphitryon.

amfitrion, ~oană smf [At: DA / P: ~tri-on / Pl: ~i, ~oane / E: fr amphitryon] Stăpân al unei case în raport cu oaspeții săi Si: gazdă.

*AMFITRION sm. Cel care face onorurile invitaților, care dă o masă [fr. < gr.].

AMFITRION, -OANĂ, amfitrioni, -oane, s. m. și f. (Livr.) Stăpânul unei case în raport cu oaspeții săi; gazdă. [Pr.: -tri-on] – Din fr. amphitryon.

AMFITRION, -OANĂ, amfitrioni, -oane, s. m. și f. Stăpînul unei case, al unei gospodării (în raport cu musafirii sau cu invitații săi); gazdă. Avea foarte curioase idei părintele amfitrioanei noastre. PAS, L. I 121. Stau acum strînși roată împrejurul noului amfitrion, care făcea onorurile casei. ANGHEL, PR. 46. N-ai să încerci așa ceva chiar asupra amfitrionului d-tale. HOGAȘ, DR. II 196. – Pronunțat: -tri-on.

AMFITRION, -OANĂ, amfitrioni, -oane, s. m. și f. Stăpînul unei case în raport cu oaspeții săi; gazdă. [Pr.: -tri-on] – Fr. amphitryon (< gr.).

AMFITRION, -OANĂ s.m. și f. Stăpîn al unei case la care ia masa cineva; gazdă. [Pron. -tri-on. / < fr. amphitryon, cf. gr. Amphitryon – personaj mitic].

AMFITRION, -OANĂ s. m. f. stăpân al unei case; gazdă. (< fr. amphitryon)

AMFITRION ~i m. Stăpân al casei considerat în raport cu oaspeții sau chiriașii săi; gazdă. [Sil. -fi-tri-on] /<fr. amphitryon

amfitrion m. cel ce dă o masă. [V. Amphitryon].

Amphitryon m. Mit. regele Tebei, bărbatul Alcmenei.

*anfitrión m. (după numele unuĭ principe teban care figurează într’o piesă a luĭ Plaut și’n alta a luĭ Molière). Acela la care eștĭ la masă, la bal ș. a. (gazdă). – Fem. -oană, pl. e. – Fals amf-.

amfitrion (gazdă) (desp. -fi-tri-on) s. m., pl. amfitrioni

!Amfitrion (erou mitic)/(gr.) Amphitryon [ph pron. f] s. propriu m.

Amfitrion (-fi-tri-on) / (lat.) Amphitrion (personaj legendar) [ph pron. f] s. propriu m.

amfitrion (gazdă) (-fi-tri-on) s. m., pl. amfitrioni

amfitrion s. m. (sil. -tri-on), pl. amfitrioni

amfitrion.

Amphitryon v. Amfitrion

AMFITRION s. v. gazdă.

amfitrion s. v. GAZDĂ.

Amfitrion = Amphitryon.

AMFITRION (în mitologia greacă), fiul lui Alceu, regele Tirintului, soțul Alcmenei.

Amphitryon (sau Amphitruo), fiul lui Alcaeus și soțul Alcmenei (v. și Alcmene). În timp ce Amphitryon era plecat să lupte cu teleboenii, Zeus, împrumutîndu-i înfățișarea, s-a unit cu Alcmene. În aceeași noapte s-a reîntors și Amphitryon. Din dubla unire cu Zeus și cu soțul ei, Alcmene a născut doi fii: pe Heracles și pe Iphicles. La intervenția lui Zeus, Amphitryon a iertat-o pe Alcmene. Pentru a-și recunoaște însă fiul adevărat, și îmboldit de Hera, se spunea că ar fi introdus în încăperea în care se aflau copiii doi șerpi. La vederea lor Iphicles s-a tras înapoi îngrozit. Heracles în schimb, deși în vîrstă de numai 10 luni, i-a sugrumat, dovedindu-și prin aceasta originea divină. La început Amphitryon l-a crescut pe Heracles în casa sa. Mai tîrziu temîndu-se de forța eroului, a căutat să-l îndepărteze, trimițîndu-l la țară să-i păzească cirezile de vite. Amphitryon a murit luptînd alături de Heracles împotriva lui Erginus, regele din Orchomenus.