8 definiții pentru amfimacru

AMFIMÁCRU, amfimacri, s. m. Unitate ritmică formată din trei silabe, dintre care prima și ultima sunt lungi, iar cea din mijloc scurtă. – Din fr. amphimacre.

În original s. n., evident greșit. - LauraGellner

AMFIMÁCRU, amfimacri, s. m. Unitate ritmică formată din trei silabe, dintre care prima și ultima sunt lungi, iar cea din mijloc scurtă. – Din fr. amphimacre.

Am corectat genul (în DEX apare s. n.). - gall

amfimácru (-ma-cru) s. m., art. amfimácrul; pl. amfimácri, art. amfimácrii

amfimácru s. m. (sil. -cru), art. amfimácrul; pl. amfimácri, art. amfimácrii

amfimácru sn [At: DEX2 / Pl: ~re / E: fr amphimacre] Unitate ritmică în retorica antică formată din trei silabe, prima și ultima lungi, cea din mijloc scurtă.

AMFIMÁCRU s.m. Picior de vers format din trei silabe, dintre care prima și ultima sunt lungi, iar cea din mijloc scurtă. [Cf. fr. amphimacre, lat. amphimacrus, gr. amphimakros].

AMFIMÁCRU s. m. picior de vers dintr-o silabă scurtă încadrată de două lungi (neaccentuate). (< fr. amphimacre)


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

amfimacru (‹ gr. ἀμφίμαϰρος, de la ἀμφί, „de ambele părți” și μαϰρός, „mare”, „lung”), picior (1) metric alcătuit dintr-o silabă scurtă între două lungi. E inversul amfibrahului*. Ex. – U -. Sin. cretic.

Intrare: amfimacru
substantiv masculin (M62)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular amfimacru amfimacrul
plural amfimacri amfimacrii
genitiv-dativ singular amfimacru amfimacrului
plural amfimacri amfimacrilor
vocativ singular
plural