2 intrări

13 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

amentacée sf [At: DEX2 / Pl: ~ / E: fr amentacée] 1 (Lpl) Familie de plante lemnoase cu inflorescență în amenți. 2 Plantă care face parte din familia amentacee (1).

AMENTACÉE, amentacee, s. f. (La pl.) Familie de plante lemnoase cu amenți; (și la sg.) plantă care face parte din această familie. – Din fr. amentacée.

AMENTACÉE, amentacee, s. f. (La pl.) Familie de plante lemnoase cu inflorescență în formă de amenți; (și la sg.) plantă care face parte din această familie. – Din fr. amentacées.

AMENTACÉE, s. f. pl. Familie de plante dicotiledonate, apetale, cu inflorescența în formă de ament, din care fac parte ulmul, plopul, mesteacănul, stejarul, nucul etc.

AMENTACÉE s. f. pl. Familie de plante cu inflorescența în formă de ament. Ulmul, plopul, mesteacănul fac parte din familia amentaceelor.Fr. amentacées.

AMENTACÉE s.f.pl. Familie de plante dicotiledonate ale căror flori speciale sunt dispuse în ament; (la sg.) plantă din această familie. [Pron. -ce-e, sg. invar. / < fr. amentacées].

AMENTACÉE ~ f. 1) la pl. Familie de plante lemnoase cu florile dispuse în amenți (reprezentanți: alunul, plopul, salcia etc.). 2) Plantă din această familie. /<fr. amentacées

amentacee n. pl. familie de plante lemnoase ale căror flori sunt dispuse ca ale nucului.

AMENTACÉU, -ÉE I. adj. amentiform. II. s. f. pl. familie de plante dicotiledonate lemnoase, cu flori apetale, dispuse în ament. (< fr. amentacé/es/)

*amentacéŭ, -ée adj. (d. ament cu sufixu -aceŭ). Bot. Care produce amente: arbore amentaceŭ. S. f. pl. O familie de plante lemnoase care produc amente, ca la salcie, plop, nuc, alun, ulm, anin, stejar ș. a.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

amentacée s. f., art. amentacéea, g.-d. art. amentacéei; pl. amentacee

amentacée s. f., pl. amentacée

Intrare: amentacee
amentacee substantiv feminin
  • silabație: -ce-e
substantiv feminin (F142)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • amentacee
  • amentaceea
plural
  • amentacee
  • amentaceele
genitiv-dativ singular
  • amentacee
  • amentaceei
plural
  • amentacee
  • amentaceelor
vocativ singular
plural
Intrare: amentaceu
amentaceu adjectiv
adjectiv (A103)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • amentaceu
  • amentaceul
  • amentaceu‑
  • amentacee
  • amentaceea
plural
  • amentacei
  • amentaceii
  • amentacee
  • amentaceele
genitiv-dativ singular
  • amentaceu
  • amentaceului
  • amentacee
  • amentaceei
plural
  • amentacei
  • amentaceilor
  • amentacee
  • amentaceelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

amentacee

  • 1. (la) plural Familie de plante lemnoase cu amenți.
    surse: DEX '09 DLRLC DN un exemplu
    exemple
    • Ulmul, plopul, mesteacănul fac parte din familia amentaceelor.
      surse: DLRM
    • 1.1. (la) singular Plantă care face parte din această familie.
      surse: DEX '09 DN

etimologie: