2 intrări

13 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

AMENTACÉE, amentacee, s. f. (La pl.) Familie de plante lemnoase cu amenți; (și la sg.) plantă care face parte din această familie. – Din fr. amentacée.

amentacée sf [At: DEX2 / Pl: ~ / E: fr amentacée] 1 (Lpl) Familie de plante lemnoase cu inflorescență în amenți. 2 Plantă care face parte din familia amentacee (1).

AMENTACÉE, amentacee, s. f. (La pl.) Familie de plante lemnoase cu inflorescență în formă de amenți; (și la sg.) plantă care face parte din această familie. – Din fr. amentacées.

AMENTACÉE, s. f. pl. Familie de plante dicotiledonate, apetale, cu inflorescența în formă de ament, din care fac parte ulmul, plopul, mesteacănul, stejarul, nucul etc.

AMENTACÉE s. f. pl. Familie de plante cu inflorescența în formă de ament. Ulmul, plopul, mesteacănul fac parte din familia amentaceelor.Fr. amentacées.

AMENTACÉE s.f.pl. Familie de plante dicotiledonate ale căror flori speciale sunt dispuse în ament; (la sg.) plantă din această familie. [Pron. -ce-e, sg. invar. / < fr. amentacées].

AMENTACÉE ~ f. 1) la pl. Familie de plante lemnoase cu florile dispuse în amenți (reprezentanți: alunul, plopul, salcia etc.). 2) Plantă din această familie. /<fr. amentacées

amentacee n. pl. familie de plante lemnoase ale căror flori sunt dispuse ca ale nucului.

AMENTACÉU, -ÉE I. adj. amentiform. II. s. f. pl. familie de plante dicotiledonate lemnoase, cu flori apetale, dispuse în ament. (< fr. amentacé/es/)

*amentacéŭ, -ée adj. (d. ament cu sufixu -aceŭ). Bot. Care produce amente: arbore amentaceŭ. S. f. pl. O familie de plante lemnoase care produc amente, ca la salcie, plop, nuc, alun, ulm, anin, stejar ș. a.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

amentacee s. f., art. amentaceea, g.-d. art. amentaceei; pl. amentacee

Intrare: amentacee
amentacee substantiv feminin
  • silabație: -ce-e info
substantiv feminin (F142)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • amentacee
  • amentaceea
plural
  • amentacee
  • amentaceele
genitiv-dativ singular
  • amentacee
  • amentaceei
plural
  • amentacee
  • amentaceelor
vocativ singular
plural
Intrare: amentaceu
amentaceu adjectiv
adjectiv (A103)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • amentaceu
  • amentaceul
  • amentaceu‑
  • amentacee
  • amentaceea
plural
  • amentacei
  • amentaceii
  • amentacee
  • amentaceele
genitiv-dativ singular
  • amentaceu
  • amentaceului
  • amentacee
  • amentaceei
plural
  • amentacei
  • amentaceilor
  • amentacee
  • amentaceelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

amentacee, amentaceesubstantiv feminin

  • 1. (la) plural Familie de plante lemnoase cu amenți. DEX '09 DLRLC DN
    • format_quote Ulmul, plopul, mesteacănul fac parte din familia amentaceelor. DLRM
    • 1.1. (la) singular Plantă care face parte din această familie. DEX '09 DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.