dexonline

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

AMBIÉNT, ambienturi, s. n. Ambianță. [Pr.: -bi-ent. – Pl. și: ambiente] – Din fr. ambiant¹.^[1]

ambiént sn [At: DEX² / P: ~bi-ent / Pl: (rar) ~e / E: fr ambient] (Liv) Ambianță.

AMBIÉNT, ambiente, s. n. (Franțuzism) Ambianță. [Pr.: -bi-ent] – Din fr. ambient.^[1]

Etimologia este greșită în DEX, NODEX, DN și MDN. Cuvântul în franceză este ambiant. — cata

AMBIÉNT s.n. Mediu înconjurător; ambianță. [Cf. fr. ambient, lat. ambiens].

AMBIÉNT s. n. mediu înconjurător. (< engl., fr. ambient, it. ambiente)

AMBIÉNT ~e n. Mediu înconjurător; ambianță. /<fr. ambient

ambient, -ă adj. (lat. ámbiens, -éntis; fr. ambiant). Înconjurător: mediu, aeru ambient. Lumea ambientă. S. n., pl. e. Mediu înconjurător.

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

ambient (-bi-ent) s. n., pl. ambienturi

ambiént s. n. pl. ambiénte

Intrare: ambient

ambient¹ (pl. -uri) substantiv neutru

substantiv neutru (N24) Surse flexiune: DOR		nearticulat	articulat
nominativ-acuzativ	singular	ambient	ambientul ambientu‑
nominativ-acuzativ	plural	ambienturi	ambienturile
genitiv-dativ	singular	ambient	ambientului
genitiv-dativ	plural	ambienturi	ambienturilor
vocativ	singular	—
vocativ	plural	—

ambient² (pl. -e) substantiv neutru

* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

info

Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.

arată:

sensuri secundare

expresii

exemple

surse

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.