2 intrări

4 definiții

ambarcá vb., ind. prez. 3 sg. și pl. ambárcă

AMBARCÁ vb. I 1. tr., refl. A (se) urca la bordul unei nave. V. îmbarca. 2. tr. (despre nave) A fi izbit de valuri pe deasupra bordului. ♦ intr. (despre apă) A izbi, a pătrunde peste bord. [< fr. embarquer].

AMBARCÁ vb. I. tr., refl. a (se) urca la bordul unei nave. II. tr. (despre nave) a lua apă la bord. III. intr (despre apă) a izbi, a pătrunde peste bord. (< fr. embarquer)

Intrare: ambarcat
ambarcat
adjectiv (A2) masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular ambarcat ambarcatul ambarca ambarcata
plural ambarcați ambarcații ambarcate ambarcatele
genitiv-dativ singular ambarcat ambarcatului ambarcate ambarcatei
plural ambarcați ambarcaților ambarcate ambarcatelor
vocativ singular
plural
Intrare: ambarca
verb (VT10)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) ambarca ambarcare ambarcat ambarcând singular plural
ambarcă ambarcați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) ambarc (să) ambarc ambarcam ambarcai ambarcasem
a II-a (tu) ambarci (să) ambarci ambarcai ambarcași ambarcaseși
a III-a (el, ea) ambarcă (să) ambarce ambarca ambarcă ambarcase
plural I (noi) ambarcăm (să) ambarcăm ambarcam ambarcarăm ambarcaserăm, ambarcasem*
a II-a (voi) ambarcați (să) ambarcați ambarcați ambarcarăți ambarcaserăți, ambarcaseți*
a III-a (ei, ele) ambarcă (să) ambarce ambarcau ambarca ambarcaseră
* Formă nerecomandată sau greșită – (arată)