opțiuni
  • info

2 intrări

22 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ALUNIZARE, alunizări, s. f. (Rar) Acțiunea de a aluniza; aselenizare. – V. aluniza.

alunizare sf [At: DEX2 / Pl: ~zări / E: aluniza] Aselenizare.

ALUNIZARE s. f. Acțiunea de a aluniza; aselenizare. – V. aluniza.

ALUNIZARE s.f. Aselenizare. [< aluniza].

alunizare s. f. Faptul de a aluniza ◊ „Ca cel mai adecvat loc pentru alunizare autorul citează «mările» lunare.” Sc. 28 II 62 p. 4. ◊ „Radarul de alunizare a fost pus în funcțiune. ” Sc. 21 VII 69 p. 6 (din aluniza; cf. fr. alunissage; DMN 1958; DEX, DN3)

ALUNIZA, alunizez, vb. I. Intranz. (Rar) A aseleniza. – După fr. alunir.

aluniza vi [At: DEX2 / Pzi: ~zez / E: fr alunir] A aseleniza.

ALUNIZA, alunizez, vb. I. Intranz. A aseleniza. – După fr. alunir.

ALUNIZA vb. I. intr. A aseleniza. [P.i. -zez. / după fr. alunir].

ALUNIZA vb. intr. a aseleniza. (după fr. alunir)

aluniza vb. I A lua contact cu Luna venind de pe Pământ ◊ „[...] pentru a aluniza la punctul cel mai puțin accidentat.” Sc. 21 VII 69 p. 6 (după fr. alunir; DMN 1959; Fl. Dimitrescu în LL 10/65 p. 239, V. Guțu Romalo C.G. 234, FC II 34, 36, Th. Hristea în R.lit. 28 II 80 p. 8; DEX, DN3)

A ALUNIZA pers. 3~ează intranz. (despre nave cosmice) A coborî lent pe suprafața Lunii; a lua contact cu Luna; a aseleniza. /<fr. alunir

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

alunizare (înv.) s. f., g.-d. art. alunizării; pl. alunizări

alunizare (înv.) s. f., g.-d. art. alunizării; pl. alunizări

alunizare s. f., g.-d. art. alunizării; pl. alunizări

aluniza (a ~) (înv.) vb., ind. prez. 1 sg. alunizez, 3 alunizează; conj. prez. 1 sg. să alunizez, 3 să alunizeze

aluniza (a ~) (înv.) vb., ind. prez. 3 alunizează

aluniza vb., ind. prez. 1 sg. alunizez, 3 sg. și pl. alunizează

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ALUNIZARE s. v. aselenizare.

ALUNIZARE s. aselenizare.

ALUNIZA vb. v. aseleniza.

ALUNIZA vb. a aseleniza.

Intrare: alunizare
alunizare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • alunizare
  • alunizarea
plural
  • alunizări
  • alunizările
genitiv-dativ singular
  • alunizări
  • alunizării
plural
  • alunizări
  • alunizărilor
vocativ singular —
plural —
Intrare: aluniza
verb (V201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • aluniza
  • alunizare
  • alunizat
  • alunizatu‑
  • alunizând
  • alunizându‑
 singular plural
  • alunizează
  • alunizați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • alunizez
 (să)
  • alunizez
  • alunizam
  • alunizai
  • alunizasem
a II-a (tu)
  • alunizezi
 (să)
  • alunizezi
  • alunizai
  • alunizași
  • alunizaseși
a III-a (el, ea)
  • alunizează
 (să)
  • alunizeze
  • aluniza
  • aluniză
  • alunizase
plural I (noi)
  • alunizăm
 (să)
  • alunizăm
  • alunizam
  • alunizarăm
  • alunizaserăm
  • alunizasem
a II-a (voi)
  • alunizați
 (să)
  • alunizați
  • alunizați
  • alunizarăți
  • alunizaserăți
  • alunizaseți
a III-a (ei, ele)
  • alunizează
 (să)
  • alunizeze
  • alunizau
  • alunizară
  • alunizaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

alunizare, alunizărisubstantiv feminin

  • 1. Acțiunea de a aluniza. DEX '09 DEX '98 DN
    sinonime: aselenizare
etimologie:
  • vezi aluniza DEX '09 DEX '98 DN

aluniza, alunizezverb

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.