11 definiții pentru aluniza

alunizá vi [At: DEX2 / Pzi: -zéz / E: fr alllunir] A aseleniza.

ALUNIZÁ, alunizez, vb. I. Intranz. (Rar) A aseleniza. – După fr. alunir.

ALUNIZÁ, alunizez, vb. I. Intranz. A aseleniza. – După fr. alunir.

alunizá (a ~) (înv.) vb., ind. prez. 3 alunizeáză

alunizá vb., ind. prez. 1 sg. alunizéz, 3 sg. și pl. alunizeáză

ALUNIZÁ vb. v. aseleniza.

ALUNIZÁ vb. I. intr. A aseleniza. [P.i. -zez. / după fr. alunir].

ALUNIZÁ vb. intr. a aseleniza. (după fr. alunir)

A ALUNIZÁ pers. 3~eáză intranz. (despre nave cosmice) A coborî lent pe suprafața Lunii; a lua contact cu Luna; a aseleniza. /<fr. alunir


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

alunizá vb. I A lua contact cu Luna venind de pe Pământ ◊ „[...] pentru a aluniza la punctul cel mai puțin accidentat.” Sc. 21 VII 69 p. 6 (după fr. alunir; DMN 1959; Fl. Dimitrescu în LL 10/65 p. 239, V. Guțu Romalo C.G. 234, FC II 34, 36, Th. Hristea în R.lit. 28 II 80 p. 8; DEX, DN3)

Intrare: aluniza
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) aluniza alunizare alunizat alunizând singular plural
alunizea alunizați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) alunizez (să) alunizez alunizam alunizai alunizasem
a II-a (tu) alunizezi (să) alunizezi alunizai alunizași alunizaseși
a III-a (el, ea) alunizea (să) alunizeze aluniza aluniză alunizase
plural I (noi) alunizăm (să) alunizăm alunizam alunizarăm alunizaserăm, alunizasem*
a II-a (voi) alunizați (să) alunizați alunizați alunizarăți alunizaserăți, alunizaseți*
a III-a (ei, ele) alunizea (să) alunizeze alunizau aluniza alunizaseră
* Formă nerecomandată sau greșită – (arată)