11 definiții pentru altoială


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

altoia sf [At: DA ms / V: altui-, (Trs) oltoi~, oltui~, (Mol) ultui~, hultui~ / Pl: ~ieli / E: altoi + -ială] Altoire.

ALTOIÁLĂ, altoieli, s. f. (Rar) Altoire. [Pr.: -to-ia-] – Altoi2 + suf. -eală.

ALTOIÁLĂ, altoieli, s. f. (Rar) Altoire. [Pr.: -to-ia-] – Altoi2 + suf. -eală.

ALTOIÁLĂ, altoiri, s. f. Acțiunea de a altoi.

ALTOIÁLĂ, altoieli, s. f. Altoire, altoi1 (1).

ALTOIÁLĂ, altoieli, s. f. Altoire. – Din altoi2 + suf. -eală.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

altoiálă (rar) s. f., g.-d. art. altoiélii; pl. altoiéli

altoiálă s. f., g.-d. art. altoiélii; pl. altoiéli

Intrare: altoială
altoială substantiv feminin
substantiv feminin (F58)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • altoia
  • altoiala
plural
  • altoieli
  • altoielile
genitiv-dativ singular
  • altoieli
  • altoielii
plural
  • altoieli
  • altoielilor
vocativ singular
plural

altoială

etimologie:

  • Altoi + sufix -eală.
    surse: DEX '09 DEX '98