8 definiții pentru altoială
altoiálă sf [At: DA ms / V: altui-, (Trs) oltoi-, oltui-, (Mol) ultui-, hultui- / Pl: ~ieli / E: altoi + -ială] Altoire.
ALTOIÁLĂ, altoieli, s. f. (Rar) Altoire. [Pr.: -to-ia-] – Altoi2 + suf. -eală.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ALTOIÁLĂ, altoieli, s. f. (Rar) Altoire. [Pr.: -to-ia-] – Altoi2 + suf. -eală.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
ALTOIÁLĂ, altoieli, s. f. Altoire, altoi1 (1).
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ALTOIÁLĂ, altoiri, s. f. Acțiunea de a altoi.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ALTOIÁLĂ, altoieli, s. f. Altoire. – Din altoi2 + suf. -eală.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
altoiálă (rar) s. f., g.-d. art. altoiélii; pl. altoiéli
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
altoiálă s. f., g.-d. art. altoiélii; pl. altoiéli
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: altoială
altoială substantiv feminin
| substantiv feminin (F58) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular | altoială | altoiala |
| plural | altoieli | altoielile | |
| genitiv-dativ | singular | altoieli | altoielii |
| plural | altoieli | altoielilor | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||