4 intrări

31 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ált, áltă a [At: DOSOFTEI, V. S. 151 / Pl: alți, ~e / E: lat alt(e)rum] 1 Arată că ființa sau lucrul al cărui nume îl determină nu este aceeași cu ființa sau lucrul despre care a fost vorba, care este de față sau este cel obișnuit. 2 (Pop, îe) Câte ~ Multe.

ÁLT, ÁLTĂ, alți, alte, adj. (Arată că ființa sau lucrul al cărui nume îl determină nu este aceeași sau același cu ființa sau lucrul despre care a fost vorba, care este de față sau este cel obișnuit) Alt om. Alt obiect.Expr. (Pop.) Câte alte = multe. [Gen.dat. sg.: altui, altei, gen.dat. pl.: altor] – Lat. alt[(e)rum].

ALT, ÁLTĂ, alți, alte, adj. (Arată că ființa sau lucrul al cărui nume îl determină nu este aceeași sau același cu ființa sau lucrul despre care a fost vorba, care este de față sau este cel obișnuit) Alt om. Alt obiect.Expr. (Pop.) Câte alte = multe. [Gen.-dat. sg.: altui, altei, gen.-dat. pl.: altor] – Lat. alt[(e)rum].

ALT, ÁLTĂ, alți, -te, adj. nehot. (Arată că ființa sau lucrul al cărui nume îl determină nu este aceeași sau același cu ființa sau lucrul despre care a fost vorba, care este de față sau este cel obișnuit; stă totdeauna înaintea substantivului) S-a dus poezia întomnatului parc Și tristele iubiri din altă vreme. BENIUC, V. 133. Eu am să-i mulțumesc lui cumnatu Haralambie, a zis ea cu altă intonare de glas. SADOVEANU, N. F. 14. Tu m-ai învățat să cînt Din copilărie, Și de-atunci n-am pe pămînt Altă bucurie! IOSIF, V. 75. Lupi și alte dihănii mi-au ieșit înainte cîteodată, dar nu le-am făcut nimica. CREANGĂ, P. 119. ◊ Loc. adv. Altă dată sau alte dăți v. dată.Expr.Cîte alte... = multe. Începură... a vorbi... despre strigoi și cîte alte năzdrăvănii înfiorătoare. CREANGĂ, P. 14. Alte cele = alte lucruri, lucruri diferite. De alte cele-n lume N-aveai vreme să întrebi. EMINESCU, O. I 112. ◊ (În construcții negative și în corelație cu «decît») Ca să scapi de pedeapsă, alt chip nu e decît să te duci să-mi aduci pe fata lui Verdeș-Împărat. ISPIRESCU, L. 42. N-am altă mîngîiere mai vie pe pămînt Decît să-nalț la tine duioasa mea gîndire. ALECSANDRI, P. A. 63. ♦ Un nou..., altfel de... Ajunse la împărăția tătîne-său. Aici alți oameni, alte orașe, și cele vechi erau schimbate. ISPIRESCU, L. 9. În locul oricărui om ce cade, în locul oricărui piept ce se despică, alt piept și alt om se pune în rînd. RUSSO, O. 42. ◊ Expr. Altă căciulă v. căciulă. Altă aia v. ăla. – Forme gramaticale: gen.-dat. sg. altui, altei, gen.-dat. pl. altor.

ALT, ÁLTĂ, alți, alte, adj. (Arată că ființa sau lucrul al cărui nume îl determină nu este aceeași sau același cu ființa sau lucrul despre care a fost vorba, care este de față sau este cel obișnuit) Alt om. Alt obiect.Expr. (Pop.) Câte alte = multe. ♦ Un nou..., altfel de... [Gen.-dat. sg.: altui, altei, gen.-dat. pl.: altor] – Lat. alt[(e)rum].

ALT áltă (alți, álte) adj. Care nu este același (lucru sau ființă) cu cel de față sau cu cel despre care este vorba. ◊ Pe de altă parte, din ~ punct de vedere, cu alte cuvinte altfel zis. Câte alte multe. /<lat. alt[e]rum

alt pr. ce nu e acelaș; până una alta, deocamdată [Lat. ALTER].

alt, -ă adj. indef. (lat. alter, ac. alterum, pop. altrum; it. altro, pv. fr. autre, sp. otro, pg. outro). Nu acelașĭ, diferit, deosebit: cu alțĭ ochĭ vezĭ greșelile altuĭa de cît pe ale tale. Care seamănă cu cineva orĭ cu ceva: aceasta e alt Napoleon. Altă dată saŭ altădată, nu acum, în alt timp (în trecut orĭ în viitor). Altă oară (vechĭ), odinioară. De altă (vechĭ), în colo, de alt-fel. În altă parte, aĭurea, nu aci. Pe de altă parte saŭ de altă parte, afară de asta. Vest. Fam. Te apucă altă aĭa saŭ alte alea, te apucă groaza orĭ paralizia. Te bagă în alte alea, te îngrozește. Se uĭtă la ĭa ca la altă aĭa, se uĭtă la ĭa ca la ceva straniŭ. Pron. indef.: unu pleacă, altu vine; ce ție nu-ți place, altuĭa nu-ĭ face; una e să asculțĭ, alta să comanzĭ; atît și nimic alta saŭ alta nimic (alt-ceva nimic). Nu alta, nu alt-ceva. Nu de alta, nu din alte motive. Între altele, pe lîngă altele. Nu mi-e de alta, nu mĭ-e grijă de alta (de alt-ceva). – Barb. un altu, o alta (după fr. un autre, une autre).

alto sms [At: TIM. POPOVICI, D. M. / E: it alto] 1 (Muz) Registru vocal la femei și copii, situat, ca înălțime, între vocea de sopran și cea de tenor. 2 Partea din cor care cântă cu asemenea voce. 3 Instrument muzical cu tonalitate alto. 4-5 (Parte din) partitură pentru alto (1). 6 Violă1.

ÁLTO s. m., adj. invar. 1. Voce (de femeie sau de copil) cu timbru grav, situată ca registru între sopran și tenor. 2. S. m., adj. invar. (Instrument de suflat) a cărui scară corespunde vocii de mai sus. 3. S. m. Violă1. – Din it., fr. alto.

altă-aia f. monstru: se minună ca de altă-aia ISP. ║ pl. alte-ale, eufemistic: 1. nebunie, toane: apucată ca de alte-ale, o rupse la picior ISP.; 2. paralizie, epilepsie: îl băgă în alte-ale.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

alt adj. pr. m., g.-d. áltui, pl. alți; f. áltă, g.-d. áltei, pl. álte, g.-d. m. și f. áltor (dar: unui alt ..., unei alte ..., unor alți..., unor alte ...)

alt adj. m., g.-d. áltui, pl. álți; f. sg. áltă, g.-d. áltei, pl. álte, g.-d. m. și f. áltor

áltă dátă (în altă împrejurare) loc. adv.

álte dăți (în alte împrejurări) loc. adv.

alto1 (saxofon ~) adj. invar.

áltă dátă (în altă împrejurare) loc. adv., pl. álte dăți

altă dată («în altă împrejurare»)


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

alt (tă), adj. și pron.1. Diferit, celălalt (al doilea termen al unei antinomii). – Altă dată „în altă zi, în alt moment”. – Nimeni altul.De altă parte.Și altele etc. – 2. Cel dinainte: altă dată „odinioară, pe vremuri” – 3. Unul nou, unul la fel. – 4. (F., cu sens. de n.) Altceva, ceva diferit. – Între altele.Nu alta.Alta acuma.Nu de alta.Una într-alta, una peste alta.Nici una, nici alta.Mr., megl. altu, istr. ǫt. Lat. alter, vulg. *altru, de unde it. altro, sicil. autru, sard. altu, engad. otér, v. prov., fr. autre, cat. altre, sp. otro, port. outro (Pușcariu 67; Candrea-Dens., 48; REW 382; DAR). Pentru uzul său, cf. Sandfeld, Syntaxe 184-95. Comp. altădată, adv. (odinioară, pe vremuri); altăoară, adv. (înv., odinioară); altceva, pron.; altcineva, pron.; altcum, adv. (Trans., altfel); alteori, adv.; altfel, adv.; altinderi, adv. (înv., în alt loc); la olaltă, adv., explicat de Candrea-Dens., 48, ca la alaltă, și de Pascu, Beiträge, 14, plecînd de la la una la alta, ca comp. una într-alta.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

áltă-áia, alte-alea, s.f. (pop.) 1. monstru 2. epilepsie, paralizie 3. (la pl.) nebunii, toane

arată toate definițiile

Intrare: alt
articol / numeral / adjectiv pronominal / pronume (P12)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nominativ-acuzativ singular
  • alt
  • altă
plural
  • alți
  • alte
genitiv-dativ singular
  • altui
  • altei
plural
  • altor
  • altor
Intrare: altă dată
compus
  • altă da
Intrare: alte dăți
compus
  • alte dăți
Intrare: alto (adj.)
alto2 (adj.) adjectiv invariabil
adjectiv invariabil (I9)
  • alto
  • alt‑
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

alt

  • 1. Arată că ființa sau lucrul al cărui nume îl determină nu este aceeași sau același cu ființa sau lucrul despre care a fost vorba, care este de față sau este cel obișnuit.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 7 exemple
    exemple
    • Alt om. Alt obiect.
      surse: DEX '09
    • S-a dus poezia întomnatului parc Și tristele iubiri din altă vreme. BENIUC, V. 133.
      surse: DLRLC
    • Eu am să-i mulțumesc lui cumnatu Haralambie, a zis ea cu altă intonare de glas. SADOVEANU, N. F. 14.
      surse: DLRLC
    • Tu m-ai învățat să cînt Din copilărie, Și de-atunci n-am pe pămînt Altă bucurie! IOSIF, V. 75.
      surse: DLRLC
    • Lupi și alte dihănii mi-au ieșit înainte cîteodată, dar nu le-am făcut nimica. CREANGĂ, P. 119.
      surse: DLRLC
    • Ca să scapi de pedeapsă, alt chip nu e decît să te duci să-mi aduci pe fata lui Verdeș-Împărat. ISPIRESCU, L. 42.
      surse: DLRLC
    • N-am altă mîngîiere mai vie pe pămînt Decît să-nalț la tine duioasa mea gîndire. ALECSANDRI, P. A. 63.
      surse: DLRLC
    • 1.1. locuțiune adverbială Altă dată sau alte dăți.
      surse: DLRLC
    • 1.2. expresie popular Câte alte = multe.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Începură... a vorbi... despre strigoi și cîte alte năzdrăvănii înfiorătoare. CREANGĂ, P. 14.
        surse: DLRLC
    • 1.3. expresie Alte cele = alte lucruri, lucruri diferite.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • De alte cele-n lume N-aveai vreme să întrebi. EMINESCU, O. I 112.
    • 1.4. Un nou..., altfel de...
      surse: DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Ajunse la împărăția tătîne-său. Aici alți oameni, alte orașe, și cele vechi erau schimbate. ISPIRESCU, L. 9.
        surse: DLRLC
      • În locul oricărui om ce cade, în locul oricărui piept ce se despică, alt piept și alt om se pune în rînd. RUSSO, O. 42.
        surse: DLRLC
    • surse: DLRLC
    • surse: DLRLC

etimologie:

alto (adj.)

  • 1. A cărui scară corespunde vocii de alto.
    surse: DEX '09

etimologie: