11 definiții pentru alpinism

alpinísm sns [At: DA / E: fr alpinisme] 1 Ramură sportivă, practicată, de obicei, în grup, constând în ascensiuni pe munți înalți, prin locuri greu accesibile. 2 (Îe) A face ~ A practica alpinismul.

ALPINÍSM s. n. Ramură sportivă care cuprinde ascensiunile în munți, în special escaladarea părților greu accesibile ale acestora. – Din fr. alpinisme.

ALPINÍSM s. n. Ramură sportivă care cuprinde ascensiunile în munți, în special escaladarea părților greu accesibile ale acestora. – Din fr. alpinisme.

ALPINÍSM s. n. Sport în care, cu ajutorul unei tehnici speciale, se execută ascensiuni pe culmi muntoase greu accesibile.

ALPINÍSM s. n. Sport în care, cu ajutorul unei tehnici speciale, se execută ascensiuni pe culmi muntoase greu accesibile. – Fr. alpinisme.

ALPINÍSM s.n. Sport constând în ascensiuni pe culmi muntoase greu accesibile. [Cf. fr. alpinisme, it. alpinismo].

ALPINÍSM s. n. sport în ascensiuni pe culmi muntoase greu accesibile. (< fr. alpinisme)

ALPINÍSM n. Sport constând în ascensiunea pe culmi muntoase greu accesibile. /<fr. alpinisme

*alpinizm n., pl. e. Gustu exercițiilor orĭ studiilor de munte.

Intrare: alpinism
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular alpinism alpinismul
plural
genitiv-dativ singular alpinism alpinismului
plural
vocativ singular
plural