alónjă sf [At: DEX² / Pl: ~je / E: fr allonge] 1 Piesă mobilă sau demontabilă care servește la prelungirea unor obiecte. 2 (Spt) Mișcare de întindere rapidă a brațelor. 3 Lungime a brațelor unui sportiv aflat în luptă cu un adversar. 4 (Pgn) Prelungire (a unui document, act).

ALÓNJĂ, alonje, s. f. 1. Piesă mobilă sau demonta- bilă servind la prelungirea unor obiecte. 2. Mișcare de întindere rapidă a brațului, folosită în tehnica boxului.

ALÓNJĂ, alonje, s. f. 1. Piesă mobilă sau demontabilă servind la prelungirea unor obiecte. 2. (La box) Mișcare de întindere rapidă a brațului; lungimea brațului (în raport cu aceea a adversarului). – Fr. allonge.

ALÓNJĂ s.f. 1. Piesă (demontabilă) care servește la prelungirea unor obiecte. 2. (Box) Mișcare rapidă de întindere a brațului; lungime a brațului (în raport cu aceea a adversarului). 3. Text care completează conținutul unui document comercial, anexându-se la acesta; act adițional. [< fr. allonge].

ALÓNJĂ s. f. 1. piesă pentru prelungirea unor obiecte. 2. lungime a brațului unui sportiv (la box, lupte, scrimă) în raport cu aceea a adversarului. 3. text care completează conținutul unui document, al unui manuscris, anexându-se la acesta; act adițional. (< fr. allonge)

ALÓNJĂ ~e f. 1) Piesă demontabilă pentru prelungirea unor obiecte. 2) Mișcare rapidă de întindere a brațului (mai ales în tehnica boxului). 3) Lungime a brațului unui boxer. [G.-D. alonjei] /<fr. allonge

alónjă s. f., art. alónja, g.-d. art. alónjei; pl. alónje

alónjă s. f., g.-d. art. alónjei; pl. alónje

alonjă, pl. alonje