ALIMENTAR, -Ă, alimentari, -e, adj. De alimente, privitor la alimente. ◊ Industrie alimentară = industrie care transformă materiile prime de origine animală și vegetală în produse necesare hranei. ◊ Pensie alimentară = sprijin material acordat periodic de către o persoană alteia, în temeiul unei obligații stabilite prin lege sau prin hotărâre judecătorească; pensie de întreținere. ♦ (Substantivat, f.) Magazin în care se vând alimente. – Din fr. alimentaire, lat. alimentarius.

alimentar, ~ă [At: DA / Pl: ~i, ~e / E: fr alimentaire, lat alimentarius] 1 a Privitor la alimente. 2 a (Jur) Care face cuiva cu putință procurarea mijloacelor de trai. 3 a (Îs) Industrie ~ă Industrie care transformă materiile prime de origine animală și vegetală în produse necesare hranei. 4 a (Îs) Pensie ~ă Sumă de bani necesară întreținerii unei persoane pe care cineva o plătește, lunar, în temeiul unei obligații stabilite prin lege sau prin hotărâre judecătorească Si: pensie de întreținere. 5 sf Băcănie.

alimentare sf [At: DA / Pl: ~tari / E: alimenta] 1 Hrănire. 2 (Ind) Aprovizionare cu combustibilul sau cu materia primă necesară pentru o bună funcționare Si: alimentat¹ (2). 3 (Fig) Accentuare.

*ALIMENTAR adj. 1 Privitor la alimente, la hrană: regim ~; substanțe ~e, substanțe care au proprietăți nutritive ¶ 2 ⚖️ Pensiune ~ă, sumă fixată de tribunal pentru întreținerea de către soț, în timpul divorțului sau după el, a soției ori copiilor [fr. < lat.].

*ALIMENTARE, *ALIMENTAȚIUNE, *ALIMENTAȚIE sf. Faptul, felul de a (se) alimenta [fr.].

ALIMENTAR, -Ă, alimentari, -e, adj. De alimente, privitor la alimente. ◊ Industrie alimentară = industrie care transformă materiile prime de origine animală și vegetală în produse necesare hranei. ◊ Pensie alimentară = sumă de bani necesară întreținerii unei persoane pe care cineva o plătește, lunar, în temeiul unei obligații stabilite prin lege sau prin hotărâre judecătorească; pensie de întreținere. ♦ (Substantivat, f.) Băcănie. – Din fr. alimentaire, lat. alimentarius.

ALIMENTAR, -Ă, alimentari, -e, adj. De alimentare privitor la alimente, la hrană. Produse alimentare. Industrie alimentară. Regim alimentar. ◊ Pensie alimentară = sumă de bani pe care o plătește cineva, la intervale regulate (de obicei lunar), unei persoane pe care are obligația s-o întrețină.

ALIMENTARE, alimentări, s. f. Acțiunea de a (se) alimenta și rezultatul ei. 1. Hrănire, alimentație; hrană. Copilul primește în asemenea așezăminte o alimentare completă și rațională. SAHIA, U.R.S.S. 134. 2. Procurare, furnizare a materialului necesar (materie primă, energie etc.). V. aprovizionare. Alimentarea industriei cu materia primă necesară.

ALIMENTAR, -Ă, alimentari, -e, adj. De alimente, privitor la alimente. ◊ Pensie alimentară = sumă de bani pe care cineva o plătește, lunar, unei persoane pe care are obligația s-o întrețină. – Fr. alimentaire (lat. lit. alimentarius).

ALIMENTARE, alimentări, s. f. Acțiunea de a (se) alimenta și rezultatul ei.

ALIMENTAR, -Ă adj. Referitor la alimente; care servește ca aliment. ◊ Pensie alimentară = sumă de bani pe care cineva o plătește (lunar) unei persoane pe care are obligația s-o întrețină. // s.f. Unitate comercială care vinde alimente. [Cf. fr. alimentaire].

ALIMENTARE s.f. Acțiunea de a alimenta și rezultatul ei; alimentație, aprovizionare. [< alimenta].

ALIMENTAR, -Ă I. adj. referitor la alimente; care servește ca aliment. ♦ pensie ~ă = sumă de bani pe care cineva o plătește (lunar) unei persoane pentru întreținere. II. s. f. unitate comercială unde se vând alimente. (< fr. alimentaire, lat. alimentarius)

ALIMENTAR ~ă (~i, ~e) Care ține de alimente; propriu alimentelor. Regim ~. Produse ~e. ◊ Pensie ~ă sumă de bani pe care o plătește cineva unei persoane pe care este obligat s-o întrețină. /<fr. alimentaire, lat. alimentarius

alimentar a. ce poate servi de aliment: regim alimentar; pensiune alimentară, plătită anual în urma unei sentințe judecătorești.

*alimentár, -ă adj. (lat. alimentarius). Care poate servi ca aliment: plantă alimentară. Destinat pentru alimente: pensiune alimentară.

*alimentațiúne f. (d. alimentez). Acțiunea de a alimenta. – Și -áție și -áre.

alimentar adj. m., pl. alimentari; f. alimentară, pl. alimentare

alimentare (hrănire) s. f., g.-d. art. alimentării; pl. alimentări

alimentar adj. m., pl. alimentari; f. alimentară, pl. alimentare

alimentare (hrănire) s. f., g.-d. art. alimentării; pl. alimentări

alimentar adj. m., pl. alimentari; f. sg. alimentară, pl. alimentare

alimentare s. f., g.-d. art. alimentării; pl. alimentări

canal de alimentare, (engl.= supply channel) 1. calea de acces a lavelor în timpul erupției vulcanice, care se dezvoltă sub terminația craterului și face legătura dintre acestea și cuptorul vulcanic (camera magmatică). C.a. are o dispoziție verticală, înclinată sau uneori prezintă ramificații; secțiunea sa este circulară sau eliptică, cu tendință de aplatizare în adâncime. C.a. poate fi umplut cu lavă topită, material piroclastic sau o brecie vulcanică. Sin. coș vulcanic; 2. c. de eroziune (sedim.) megastructură sedimentară realizată prin acțiunea unui curent puternic de apă asupra substratului. Un c.a. trunchiază laminele sau stratele orizontale în care s-a încastrat și este, de regulă, colmatat cu material terigen.

PROGRAMUL ALIMENTAR MONDIAL (P.A.M.; în engl.: World Food Programme – W.F.P.), organ subsidiar al Adunării Generale a O.N.U. și al F.A.O. de asistență multilaterală, cu sediul la Roma, creat în 1961 (își începe activitatea în 1963), în scopul de a ajuta cu alimente țările în curs de dezvoltare, statele victime ale unor catastrofe naturale sau după conflicte civile și militare. Resursele P.A.M. provin din contribuții voluntare ale statelor membre ale O.N.U. ȘI F.A.O.

ALIMENTARE s. v. întreținere, menținere.

ALIMENTARE s. v. alimentație.

alimentare s. v. ÎNTREȚINERE. MENȚINERE.

ALIMENTARE s. alimentație, hrănire, mîncare, mîncat, nutrire, nutriție. (În timpul ~.)