opțiuni
  • info

2 intrări

14 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ALIMBÁRE, alimbări, s. f. Faptul de a alimba. – V. alimba.

ALIMBÁRE, alimbări, s. f. Faptul de a alimba. – V. alimba.

alimbare sf [At: DEX2 / Pl: ~bări / E: alimba] Descărcare a unei părți din încărcătura unei nave pe alte vase, pentru a-i permite să navigheze în ape de mică adâncime.

ALIMBÁRE s.f. Acțiunea de a alimba. [< alimba].

ALIMBÁ, alimbez, vb. I. Tranz. A descărca pe alte vase o parte din încărcătura unei nave, pentru a o putea face să navigheze în ape de mică adâncime. – Cf. limb.

ALIMBÁ, alimbez, vb. I. Tranz. A descărca pe alte vase o parte din încărcătura unei nave, pentru a o putea face să navigheze în ape de mică adâncime. – Cf. limb.

alimba vt [At: DEX2 / Pzi: ~béz / E: ns cf limb] A descărca pe alte vase o parte din încărcătura unei nave, pentru a-i permite să navigheze în ape de mică adâncime.

ALIMBÁ vb. I. tr. A descărca o parte din marfa dintr-o navă în altă navă spre a o ușura. [< limb].

ALIMBÁ vb. tr. a limba1. (< limb)

A ALIMBÁ pers. 3 ~eáză tranz. (nave încărcate) A descărca o parte din marfă pentru a face posibilă navigația în ape de mică adâncime. /Din limb

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

alimbare s. f., g.-d. art. alimbării; pl. alimbări

alimbare s. f., g.-d. art. alimbării; pl. alimbări

alimbáre s. f. → limbare

alimba (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. alimbez, 3 alimbează; conj. prez. 1 sg. să alimbez, 3 să alimbeze

alimba (a ~) vb., ind. prez. 3 alimbează

alimbá vb., ind. prez. 3 sg. alimbeáză

Intrare: alimbare
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • alimbare
  • alimbarea
plural
  • alimbări
  • alimbările
genitiv-dativ singular
  • alimbări
  • alimbării
plural
  • alimbări
  • alimbărilor
vocativ singular —
plural —
Intrare: alimba
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • alimba
  • alimbare
  • alimbat
  • alimbatu‑
  • alimbând
  • alimbându‑
 singular plural
  • alimbează
  • alimbați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • alimbez
 (să)
  • alimbez
  • alimbam
  • alimbai
  • alimbasem
a II-a (tu)
  • alimbezi
 (să)
  • alimbezi
  • alimbai
  • alimbași
  • alimbaseși
a III-a (el, ea)
  • alimbează
 (să)
  • alimbeze
  • alimba
  • alimbă
  • alimbase
plural I (noi)
  • alimbăm
 (să)
  • alimbăm
  • alimbam
  • alimbarăm
  • alimbaserăm
  • alimbasem
a II-a (voi)
  • alimbați
 (să)
  • alimbați
  • alimbați
  • alimbarăți
  • alimbaserăți
  • alimbaseți
a III-a (ei, ele)
  • alimbează
 (să)
  • alimbeze
  • alimbau
  • alimbară
  • alimbaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

alimbare, alimbărisubstantiv feminin

  • 1. Faptul de a alimba. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:
  • vezi alimba DEX '09 DEX '98 DN

alimba, alimbezverb

  • 1. A descărca pe alte vase o parte din încărcătura unei nave, pentru a o putea face să navigheze în ape de mică adâncime. DEX '09 DEX '98 DN MDN '00
    sinonime: limba
etimologie:
  • cf. limb DEX '09 DEX '98 DN

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.