10 definiții pentru algologie

ALGOLOGÍE s. f. Ramură a botanicii care se ocupă cu studiul algelor. – Din fr. algologie.

ALGOLOGÍE s. f. Ramură a botanicii care se ocupă cu studiul algelor. – Din fr. algologic.

algologíe s. f., art. algología, g.-d. algologíi, art. algologíei

algologíe s. f., art. algología, g.-d. algologíi, art. algologíei

algologíe sf [At: DEX2 / PI: -ii / E: fr algologie] Ramură a botanicii care se ocupă cu studiul algelor.

ALGOLOGÍE s.f. Ramură a botanicii care se ocupă cu studiul algelor. [Gen. -iei. / cf. fr. algologie, germ. Algologie < lat. alga – algă, gr. logos – studiu].

ALGOLOGÍE s. f. ramură a botanicii care studiază algele; ficologie. (< fr. algologie)

ALGOLOGÍE f. Ramură a botanicii care se ocupă cu studiul algelor. /<fr. algologie, germ. Algologie


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

algologíe s.f. 1981 Ramură a botanicii care studiază algele v. algolog (din fr. algologie; cf. germ. Algologie; DHLF 1817; DEX)

ALGO-1 „alge, algaceu”. ◊ L. alga „algă” > fr. algo-, germ. id., engl. id. > rom. algo-.~cenoză (v. -cenoză1), s. f., grupare naturală formată din indivizii uneia sau ai mai multor specii de alge; ~cultură (v. -cultură), s. f., cultivare a algelor marine în scop alimentar sau farmaceutic; ~id (v. -id), adj., cu aspect de algă; ~log (v. -log), s. m. și f., specialist în algologie; ~logie (v. -logie1), s. f., disciplină care se ocupă cu studiul algelor; ~trofic (v. -trofic), adj., referitor la simbioza dintre alge și plantele superioare.

Intrare: algologie
algologie substantiv feminin
substantiv feminin (F134)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular algologie algologia
plural
genitiv-dativ singular algologii algologiei
plural
vocativ singular
plural