algie sf [At: DEX² / Pl: ~ii / E: fr algie] (Med) Durere apărută spontan sau în urma excitării patologice a nervilor senzitivi.

ALGIE s.f. Algezie. // (În forma -algie) Element secund de compunere savantă cu semnificația „(referitor la) durere”, „algezie”. [< fr. algie, cf. gr. algos – durere].

ALGIE¹ s. f. algezie. (< fr. algie)

-ALGIE² elem. alg(o)-.

ALGO-¹ Element prim de compunere savantă cu semnificația „(referitor la) durere”, „dureros”. [< fr. algo-, cf. gr. algos].

ALGEZI-, -ALGEZIE elem. alg(o)-.

ALG(O)-/ALGEZI-, -ALGEZIE, ALGIE elem. „durere”. (< fr. alg/o/-, algési-, -algesie, -algie, cf. gr. algos, algesis)

!algie s. f., art. algia, g.-d. art. algiei; pl. algii, art. algiile (desp. -gi-i-)

algie s. f., art. algia, g.-d. algii, art. algiei

algie s. f., art. algia, g.-d. algii, art. algiei

-ALGIE „durere, suferință”. ◊ gr. algos „durere” > fr. -algie, germ. id. > rom. -algie.

-ALGEZIE „durere, sensiblitate dureroasă”. ◊ gr. algos, esis „durere” > fr. -algésie, germ. id. > rom. -algezie.

ALGO-₂ „durere, dureros”. ◊ gr. algos „durere” > fr. algo-, it. id., germ. id., engl. id. > rom. algo-. □ ~estezie (v. -estezie), s. f., prezență a sensibilității la durere; ~filie (v. -filie₁) s. f., înclinație patologică spre senzații dureroase; ~fobie (v. -fobie), s. f., teamă patologică de durere; ~gen (v. -gen₁), adj., care provoacă durere; ~geneză (v. -geneză), s. f., algeziogeneză*; ~lagnie (v. -lagnie), s. f., obținere de satisfacții sexuale prin durere, sub formă de masochism sau de sadism; ~manie (v. -manie), s. f., stare psihică anormală de căutare a unei plăceri în durere; ~menoree (v. meno-, v. -ree), s. f., menstruație dureroasă; ~metrie (v. -metrie₁) s. f., măsurare a senzațiilor de durere; ~metru (v. -metru₁), s. n., algezimetru*; ~stază (v. -stază), s. f., suprimare a senzației de durere; ~timie (v. -timie), s. f., repercusiune afectivă a durerii.