3 intrări

20 de definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

aléle i vz alei

a1 sf [At: JAHRESBER. III, 313 / V: h~ / Pl: nct / E: srb ala, hala] Balaur.

álă2 sf [At: DEX2 / Pl: ale / E: lat ala] Unitate romană de cavalerie (formată din trupe auxiliare).

ale sf [At: DEX2 / Pl: ~le / E: fr allèle] (Gen) Genă de un anumit tip de pe același cromozom.

ÁLA, alae, s. f. Unitate romană de cavalerie (formată din trupe auxiliare). [Pl. pr.: ale.Var.: álă s. f.] – Din lat. ala.

ALÉLĂ, alele, s. f. (Biol.) Genă de un anumit tip de pe același cromozom. – Din fr. allèle.

ALÉLĂ, alele, s. f. (Biol.) Genă de un anumit tip de pe același cromozom. – Din fr. allèle.

ÁLĂ s. f. Unitate romană de cavalerie (formată din trupe auxiliare). – Din lat. ala.

ÁLĂ, ale, s. f. Unitate romană de cavalerie (formată din trupe auxiliare). – Din lat. ala.

ÁLĂ s.f. Unitate romană de cavalerie. [< lat. ala].

ALÉLĂ s.f. (Genet.) Formă diferită a unei gene, care determină o trăsătură diferită a unui caracter. [< fr. allèle, it. allele, cf. gr. allelon – alternativ].

ÁLĂ s. f. unitate tactică de cavalerie în armata romană, din auxiliari. (< lat. ala)

ALÉLĂ s. f. (biol.) fiecare dintre formele sub care poate exista o genă ce ocupă același locus în cromozomii omologi. (< fr. allèle)

ală f. 1. în Oltenia, un fel de balaur ce stârnește vântul turbat sau furtunile; 2. Tr. (hală) duh rău, incub (v. haluit). [Serb. ALA, balaur aducător de nor și grindină].


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

ála (lat.) s. f., pl. álae [ae pron. e] (-lae)

álă (unitate romană de cavalerie) s. f., g.-d. art. álei; pl. ále


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

álă (ále), s. f. – Monstru care dezlănțuie furtunile, în credința pop.Var. hală. Bg. sb., (h)ala.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

ALÉLĂ (< fr. {i}; {s} gr. allelon „reciproc”) s. f. (GENET.) Nume dat oricărei gene dintr-o pereche sau dintr-o serie de gene alternative care pot ocupa același locus și care controlează diferitele expresii (de ex. nuanțele de roșu, alb, galben etc. ale trandafirului) ale aceluiași caracter (în cazul exemplificat, culoarea). Se mai numește alelomorf.

Intrare: alele
alele
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: ala
cuvânt din altă limbă (I4)
  • ala
  • silabație: a-lae
  • pronunție: ale
cuvânt din altă limbă (I4)
Pluralul lui ala.
  • alae
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • a
  • ala
plural
  • ale
  • alele
genitiv-dativ singular
  • ale
  • alei
plural
  • ale
  • alelor
vocativ singular
plural
Intrare: alelă
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ale
  • alela
plural
  • alele
  • alelele
genitiv-dativ singular
  • alele
  • alelei
plural
  • alele
  • alelelor
vocativ singular
plural

ală ala alae

  • 1. Unitate romană de cavalerie (formată din trupe auxiliare).
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

etimologie:

alelă

  • 1. biologie Genă de un anumit tip de pe același cromozom.
    surse: DEX '09 DEX '98
  • diferențiere genetică Formă diferită a unei gene, care determină o trăsătură diferită a unui caracter.
    surse: DN

etimologie: