alegorism sn [At: DEX² / Pl: ~e / E: fr allégorisme] 1 Exprimare prin alegorii (1). 2 Abuz de alegorii (1).

ALEGORÍSM s. n. Faptul de a explica în alegorii, de a exprima în imagini; abuz de alegorii. – Din fr. allégorisme.

ALEGORÍSM s. n. Faptul de a explica în alegorii, de a exprima în imagini; abuz de alegorii. – Din fr. allégorisme.

alegorísm s. n.

alegorísm s. n.

ALEGORÍSM s.n. Faptul de a explica în alegorii, de a exprima în imagini; abuz de alegorii. [< fr. allégorisme].

ALEGORÍSM s. n. exprimare prin alegorii. (< fr. allégorisme)

ALEGORÍSM n. Abuz de alegorii. /<fr. allégorisme

alegorism (fr. allégorisme) se numește orice metaforă extinsă narativ la un obiect al cărui nume figurează în același context ca punct de plecare în plăsmuirea ei (A): „... am văzut [rândunicile] venind și plecând și torcându-și din lână de lut, cuiburi, ca niște pungi pe șoldurii Sfinxului adormit” (T. Arghezi)