9 definiții pentru albiniță


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

albiniță sf [At: MARIAN, INS. 191 / Pl: ~țe / E: albină + -iță] (Șhp) 1-2 Albină (mică) Si: albinică (1-2), albinioară (1-2), albinușă (1-2), albinuță (1-2), (reg) albinea (1-2), albinișă (1-2). 3 (Lpl) (Bot; reg) Lipscănoaice (Coreopsis tinctoria).

ALBINÍȚĂ, albinițe, s. f. Diminutiv al lui albină; albinioară, albinușă, albinuță. – Albină + suf. -iță.

ALBINÍȚĂ, albinițe, s. f. Diminutiv al lui albină; albinioară, albinușă, albinuță. – Albină + suf. -iță.

ALBINÍȚĂ, albinițe, s. f. (Rar) Diminutiv al lui albină. Zboară, scumpă albiniță, Zboară-n sat la mîndra mea. MARIAN, INS. 191.

ALBINÍȚĂ, albinițe, s. f. Diminutiv al lui albină.

albiníțe sfp [At: BORZA, D. 202 / E: nct] (Bot; reg) Lipscănoaice.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

albiníță s. f., g.-d. art. albiníței; pl. albiníțe

albiníță s. f., g.-d. art. albiníței; pl. albiníțe


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ALBINÍȚĂ s. v. albinuță.

Intrare: albiniță
albiniță substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • albiniță
  • albinița
plural
  • albinițe
  • albinițele
genitiv-dativ singular
  • albinițe
  • albiniței
plural
  • albinițe
  • albinițelor
vocativ singular
plural

albiniță

etimologie:

  • Albină + sufix -iță.
    surse: DEX '98 DEX '09