14 definiții pentru alarmant


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

alarmánt, ~ă a [At: BACOVIA, O. 240 / Pl: ~nți, ~e / E: fr alarmant] 1-3 Care alarmează (1-3).

ALARMÁNT, -Ă, alarmanți, -te, adj. Care alarmează; neliniștitor, îngrijorător. – Din fr. alarmant.

ALARMÁNT, -Ă, alarmați, -te, adj. Care alarmează; neliniștitor, îngrijorător. – Din fr. alarmant.

ALARMÁNT, -Ă, alarmanți, -te, adj. Care alarmează; neliniștitor, îngrijorător. Starea generală a bolnavului e alarmantă.

ALARMÁNT, -Ă, alarmați, -te, adj. Care alarmează. – Fr. alarmant.

ALARMÁNT, -Ă adj. Care alarmează; neliniștitor, îngrijorător. [Cf. fr. alarmant].

ALARMÁNT, -Ă adj. care alarmează; neliniștitor; alarmist (II). (< fr. alarmant)

ALARMÁNT ~tă (~ți, ~te) Care alarmează; care îngrijorează. Situație ~tă. /<fr. alarmant

alarmant a. care alarmează: știre alarmantă.

*alarmánt, -ă adj. (fr. alarmant). Care te alarmează, care inspiră îngrijorare: simptome alarmante. Adv. Periculu înainta alarmant.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

alarmánt adj. m., pl. alarmánți; f. alarmántă, pl. alarmánte

alarmánt adj. m., pl. alarmánți; f. sg. alarmántă, pl. alarmánte


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ALARMÁNT adj. v. îngrijorător.

ALARMANT adj. îngrijorător, neliniștitor, (înv.) îngrijitor, neodihnitor. (O veste ~.)

Intrare: alarmant
alarmant adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • alarmant
  • alarmantul
  • alarmantu‑
  • alarmantă
  • alarmanta
plural
  • alarmanți
  • alarmanții
  • alarmante
  • alarmantele
genitiv-dativ singular
  • alarmant
  • alarmantului
  • alarmante
  • alarmantei
plural
  • alarmanți
  • alarmanților
  • alarmante
  • alarmantelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

alarmant

etimologie: