opțiuni
  • info
2 intrări
19 definiții

Explicative DEX

AGROZOOTEHNIC, -Ă, agrozootehnici, -ce, s. f., adj. 1. S. f. Agrozootehnie. 2. Adj. Care ține de agrozootehnie, privitor la agrozootehnie. – Din (1) rus. agrozootehnika, (2) agro- + zootehnic (după rus. agrozootehniceskii).

AGROZOOTEHNIC, -Ă, agrozootehnici, -ce, s. f., adj. 1. S. f. Agrozootehnie. 2. Adj. Care ține de agrozootehnie, privitor la agrozootehnie. [Pr.: -zo-o] – Din (1) rus. agrotehnika, (2) agro- + zootehnic (după rus. agrozootehniceskii).

AGROZOOTEHNIC, -Ă, agrozootehnici, -e, adj. Referitor la agrozootehnică, care privește agrozootehnica, care ține de agrozootehnică. Aplicînd metodele agrozootehnice înaintate, să obținem o producție sporită în agricultură și în creșterea animalelor. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2672.

AGROZOOTEHNICĂ s. f. Tehnica ameliorării și amenajării pășunilor și terenurilor cultivate cu plante furajere, necesare creșterii vitelor.

AGROZOOTEHNIC, -Ă, agrozootehnici, -ce, adj. Care ține de agrozootehnică, privitor la agrozootehnică. – Din agro- + zootehnic.

AGROZOOTEHNICĂ s. f. Tehnica îmbunătățirii și amenajării pășunilor și terenurilor cultivate cu plante furajere. – Din agro- + zootehnică.

AGROZOOTEHNIC, -Ă adj. Referitor la agrozootehnică. [Cf. rus. agrozootehniceskii].

AGROZOOTEHNICĂ s.f. Tehnica îmbunătățirii și amenajării pășunilor și terenurilor cultivate cu plante furajere; agrozootehnie. [< rus. agrozootehnika, cf. gr. agros – ogor, zoon – animal, techne – artă].

AGROZOOTEHNIC, -Ă I. adj. referitor la agrozootehnică. II. s. f. agrozootehnie. (după rus. agrozootehniceskii, /II/ agrozootehnika)

AGROZOOTEHNIC ~că (~ci, ~ce) Care ține de agrozootehnică; propriu agrozootehnicii [Sil. -gro-zo-o-] /agro- + zootehnic

AGROZOOTEHNICĂ f. v. AGROZOOTEHNIE. /agro- + zootehnică

Ortografice DOOM

agrozootehnic (desp. a-gro-) adj. m., pl. agrozootehnici; f. agrozootehnică, pl. agrozootehnice

agrozootehnică (desp. a-gro-) s. f., g.-d. art. agrozootehnicii

agrozootehnic (a-gro-) adj. m., pl. agrozootehnici; f. agrozootehnică, pl. agrozootehnice

agrozootehnică (a-gro-) s. f., g.-d. art. agrozootehnicii

agrozootehnic adj. (sil. -gro-zo-o-) → tehnic

agrozootehnică s. f. (sil. -gro-zo-o-), g.-d. art. agrozootehnicii

agrozootehnic

Sinonime

AGROZOOTEHNICĂ s. v. agrozootehnie.

Intrare: agrozootehnic
agrozootehnic adjectiv
  • silabație: a-gro- info
adjectiv (A10)
Surse flexiune: DOOM 3
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • agrozootehnic
  • agrozootehnicul
  • agrozootehnicu‑
  • agrozootehnică
  • agrozootehnica
plural
  • agrozootehnici
  • agrozootehnicii
  • agrozootehnice
  • agrozootehnicele
genitiv-dativ singular
  • agrozootehnic
  • agrozootehnicului
  • agrozootehnice
  • agrozootehnicei
plural
  • agrozootehnici
  • agrozootehnicilor
  • agrozootehnice
  • agrozootehnicelor
vocativ singular — —
plural — —
Intrare: agrozootehnică
  • silabație: a-gro- info
substantiv feminin (F46)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • agrozootehnică
  • agrozootehnica
plural — —
genitiv-dativ singular
  • agrozootehnici
  • agrozootehnicii
plural — —
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

agrozootehnic, agrozootehnicăadjectiv

  • 1. Care ține de agrozootehnie, privitor la agrozootehnie. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Aplicînd metodele agrozootehnice înaintate, să obținem o producție sporită în agricultură și în creșterea animalelor. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2672. DLRLC
etimologie:
  • agro- + zootehnic (după limba rusă agrozootehniceskii). DEX '09 DN

agrozootehnicăsubstantiv feminin

  • 1. Tehnica ameliorării și amenajării pășunilor și terenurilor cultivate cu plante furajere, necesare creșterii vitelor. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: agrozootehnie
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.