2 intrări

17 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

AGROZOOTÉHNICĂ s. f. Tehnica ameliorării și amenajării pășunilor și terenurilor cultivate cu plante furajere, necesare creșterii vitelor.

AGROZOOTÉHNICĂ s. f. Tehnica îmbunătățirii și amenajării pășunilor și terenurilor cultivate cu plante furajere. – Din agro- + zootehnică.

AGROZOOTÉHNICĂ s.f. Tehnica îmbunătățirii și amenajării pășunilor și terenurilor cultivate cu plante furajere; agrozootehnie. [< rus. agrozootehnika, cf. gr. agros – ogor, zoon – animal, techne – artă].

AGROZOOTÉHNICĂ f. v. AGROZOOTEHNIE. /agro- + zootehnică

AGROZOOTÉHNIC, -Ă, agrozootehnici, -ce, s. f., adj. 1. S. f. Agrozootehnie. 2. Adj. Care ține de agrozootehnie, privitor la agrozootehnie. – Din (1) rus. agrozootehnika, (2) agro- + zootehnic (după rus. agrozootehniceskii).

AGROZOOTÉHNIC, -Ă, agrozootehnici, -ce, s. f., adj. 1. S. f. Agrozootehnie. 2. Adj. Care ține de agrozootehnie, privitor la agrozootehnie. [Pr.: -zo-o] – Din (1) rus. agrotehnika, (2) agro- + zootehnic (după rus. agrozootehniceskii).

AGROZOOTÉHNIC, -Ă, agrozootehnici, -e, adj. Referitor la agrozootehnică, care privește agrozootehnica, care ține de agrozootehnică. Aplicînd metodele agrozootehnice înaintate, să obținem o producție sporită în agricultură și în creșterea animalelor. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2672.

AGROZOOTÉHNIC, -Ă, agrozootehnici, -ce, adj. Care ține de agrozootehnică, privitor la agrozootehnică. – Din agro- + zootehnic.

AGROZOOTÉHNIC, -Ă adj. Referitor la agrozootehnică. [Cf. rus. agrozootehniceskii].

AGROZOOTÉHNIC, -Ă I. adj. referitor la agrozootehnică. II. s. f. agrozootehnie. (după rus. agrozootehniceskii, /II/ agrozootehnika)

AGROZOOTÉHNIC ~că (~ci, ~ce) Care ține de agrozootehnică; propriu agrozootehnicii [Sil. -gro-zo-o-] /agro- + zootehnic

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

agrozootehnică (a-gro-) s. f., g.-d. art. agrozootehnicii

agrozootéhnică s. f. (sil. -gro-zo-o-), g.-d. art. agrozootéhnicii

agrozootehnic (a-gro-) adj. m., pl. agrozootehnici; f. agrozootehnică, pl. agrozootehnice

agrozootéhnic adj. (sil. -gro-zo-o-) → tehnic

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

AGROZOOTÉHNICĂ s. v. agrozootehnie.

Intrare: agrozootehnică
  • silabație: a-gro- info
substantiv feminin (F46)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • agrozootehnică
  • agrozootehnica
plural
genitiv-dativ singular
  • agrozootehnici
  • agrozootehnicii
plural
vocativ singular
plural
Intrare: agrozootehnic
agrozootehnic adjectiv
  • silabație: a-gro- info
adjectiv (A10)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • agrozootehnic
  • agrozootehnicul
  • agrozootehnicu‑
  • agrozootehnică
  • agrozootehnica
plural
  • agrozootehnici
  • agrozootehnicii
  • agrozootehnice
  • agrozootehnicele
genitiv-dativ singular
  • agrozootehnic
  • agrozootehnicului
  • agrozootehnice
  • agrozootehnicei
plural
  • agrozootehnici
  • agrozootehnicilor
  • agrozootehnice
  • agrozootehnicelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

agrozootehnicăsubstantiv feminin

  • 1. Tehnica ameliorării și amenajării pășunilor și terenurilor cultivate cu plante furajere, necesare creșterii vitelor. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: agrozootehnie
etimologie:

agrozootehnic, agrozootehnicăadjectiv

  • 1. Care ține de agrozootehnie, privitor la agrozootehnie. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Aplicînd metodele agrozootehnice înaintate, să obținem o producție sporită în agricultură și în creșterea animalelor. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2672. DLRLC
etimologie:
  • agro- + zootehnic (după limba rusă agrozootehniceskii). DEX '09 DN

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.