11 definiții pentru agorafobie

agorafobíe sf [At: DA ms / Pl: ~ii / E: fr agoraphobie] 1 (Med) Teamă patologică de spațiile largi. 2-3 Repulsie (sau incapacitate) de a vorbi în public.

AGORAFOBÍE, agorafobii, s. f. Teamă patologică, obsesivă și nemotivată de spațiile largi, de locurile deschise, de piețe etc. – Din fr. agoraphobie.

AGORAFOBÍE, agorafobii, s. f. Teamă patologică, obsesivă și nemotivată de spațiile largi, de locurile deschise, de piețe etc. – Din fr. agoraphobie.

AGORAFOBÍE s. f. Stare patologică caracterizată prin frica de spațiu, pe care o au unii oameni cînd traversează o piață publică, un pod etc.

AGORAFOBÍE s. f. Stare patologică caracterizată prin frica de spațiu pe care o au unii oameni când traversează o piață, un pod etc. – Fr. agoraphobie (< gr.).

agorafobíe s. f., art. agorafobía, g.-d. art. agorafobíei; pl. agorafobíi, art. agorafobíile

agorafobíe s. f. → fobie

AGORAFOBÍE s.f. Teamă nemotivată de a traversa locuri deschise, piețe etc. [< fr. agoraphobie, cf. gr. agora – piață publică, phobos – frică].

AGORAFOBÍE s. f. teamă patologică de spații largi, piețe etc. (< fr. agoraphobie)

AGORAFOBÍE f. Frică patologică obsesivă de a traversa locuri deschise (piețe, spații largi etc.). /<fr. agoraphobie


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

AGORA- „piață, loc deschis”. ◊ gr. agora „piață, loc public” > fr. agora-, it. id., germ. id., engl. id. > rom. agora-.~fob (v. -fob), adj., s. m. și f. (persoană) care suferă de agorafobie; ~fobie (v. -fobie), s. f., teamă patologică de spații deschise; ~nom (v. -nom1), s. m., magistrat grec însărcinat cu aprovizionarea și supravegherea piețelor.

Intrare: agorafobie
agorafobie substantiv feminin
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular agorafobie agorafobia
plural agorafobii agorafobiile
genitiv-dativ singular agorafobii agorafobiei
plural agorafobii agorafobiilor
vocativ singular
plural