2 intrări

31 de definiții (maximum 20 afișate)

arată toate definițiile

AGLOMERÁT, -Ă, aglomerați, -te, adj., s. n. 1. Adj. Îngrămădit, înghesuit2. ♦ (Despre un loc, un spațiu) Plin de oameni, de vehicule etc.; suprapopulat, ticsit. 2. Adj., s. n. (Material) obținut prin aglomerare. 3. S. n. Rocă formată prin acumularea de materiale provenite din explozii vulcanice. – V. aglomera.

AGLOMERÁT, -Ă, aglomerați, -te, adj., s. n. 1. Adj. Îngrămădit, înghesuit. ♦ (Despre un loc, un spațiu) Plin de oameni, de vehicule etc.; suprapopulat, ticsit. 2. Adj., s. n. (Material) obținut prin aglomerare. 3. S. n. Rocă formată prin acumularea de materiale provenite din explozii vulcanice. – V. aglomera.

AGLOMERÁT, -Ă, aglomerați, -te, adj. (Despre un grup de oameni) îngrămădit, înghesuit. Lumea aglomerată la casa de bilete. ♦ (Despre spații, încăperi etc.) Plin de lume, suprapopulat, ticsit. Strada este extrem de aglomerată. SAHIA, U.R.S.S. 62.

AGLOMERÁT, -Ă, aglomerați, -te, adj. Îngrămădit, înghesuit. ♦ (Despre spații) Suprapopulat, ticsit. ♦ (Geol.; substantivat, n.) Îngrămădire de materiale vulcanice, adesea slab cimentate. – V. aglomera.

aglomerát (a-glo-) s. n., pl. aglomeráte

aglomerát s. n. (sil. -glo-), pl. aglomeráte

aglomerát, -ă [At: DA / Pl: ~ați, -e / E: aglomera) 1 a Îngrămădit. 2 a (D. un loc) Plin de oameni, de vehicule etc. Si: suprapopulat, ticsit. 3-4 sn, a (Material) obținut prin aglomerare (3). 5 sn Rocă formată prin acumularea de materiale provenite din explozii vulcanice.

AGLOMERÁT adj. suprapopulat, ticsit. (Loc, teritoriu ~.)

Aglomerat ≠ gol, pustiu, deșert

AGLOMERÁT, -Ă adj. Îngrămădit, înghesuit. ♦ Suprapopulat. // s.n. Îngrămădire de materiale vulcanice. ♦ Produse obținute prin aglomerarea minereurilor. [< aglomera].

AGLOMERÁT s. n. corp din aglomerarea unor materiale mărunte. ◊ îngrămădire de materiale vulcanice. ◊ produs obținut prin aglomerarea minereurilor. (< germ. Agglo- merat)

AGLOMERÁT ~e n. Rocă formată prin acumularea de materiale provenite din explozii vulcanice. /v. a aglomera

aglomerat n. massă de substanțe minerale împreunate cu un ciment natural.

*aglomerát n., pl. e (d. aglomerez). Conglomerat.

AGLOMERÁ, aglomerez, vb. I. 1. Refl. A se strânge la un loc în număr mare; a se îngrămădi, a se înghesui. ♦ (Despre un loc) A deveni suprapopulat. 2. Tranz. (Despre unele substanțe) A uni între ele granulele, firele sau fâșiile care compun un material. 3. Tranz. A încărca pe cineva cu prea multe treburi. – Din fr. agglomérer, lat. agglomerare.

AGLOMERÁ, aglomerez, vb. I. 1. Refl. A se strânge la un loc în număr mare; a se îngrămădi, a se înghesui. ♦ (Despre un loc) A deveni suprapopulat. 2. Tranz. (Despre unele substanțe) A uni între ele granulele, firele sau fâșiile care compun un material. 3. Tranz. A încărca pe cineva cu prea multe treburi. – Din fr. agglomérer, lat. agglomerare.

AGLOMERÁ, aglomerez, vb. I. Refl. (Despre oameni sau obiecte) A se strînge la un loc în număr mare, a se aduna grămadă, a se îngrămădi. Nu trebuie lăsate să se aglomereze hîrtiile urgente. ◊ (Despre locul în care se îngrămădesc oameni sau obiecte) A deveni suprapopulat. Magazinul s-a aglomerat.

AGLOMERÁ, aglomerez, vb. I. 1. Refl. A se strânge la un loc în număr mare; a se îngrămădi. ♦ (Despre un loc) A deveni suprapopulat. 2. Tranz. (Despre unele substanțe) A lega între ele granulele, firele sau fâșiile care compun un material. – Fr. agglomérer (lat. lit. agglomerare).

aglomerá (a ~) (a-glo-) vb., ind. prez. 3 aglomereáză

aglomerá vb. (sil. -glo-), ind. prez. 1 sg. aglomeréz, 3 sg. și pl. aglomereáză

Intrare: aglomerat
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular aglomerat aglomeratul aglomera aglomerata
plural aglomerați aglomerații aglomerate aglomeratele
genitiv-dativ singular aglomerat aglomeratului aglomerate aglomeratei
plural aglomerați aglomeraților aglomerate aglomeratelor
vocativ singular
plural
Intrare: aglomera
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) aglomera aglomerare aglomerat aglomerând singular plural
aglomerea aglomerați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) aglomerez (să) aglomerez aglomeram aglomerai aglomerasem
a II-a (tu) aglomerezi (să) aglomerezi aglomerai aglomerași aglomeraseși
a III-a (el, ea) aglomerea (să) aglomereze aglomera aglomeră aglomerase
plural I (noi) aglomerăm (să) aglomerăm aglomeram aglomerarăm aglomeraserăm, aglomerasem*
a II-a (voi) aglomerați (să) aglomerați aglomerați aglomerarăți aglomeraserăți, aglomeraseți*
a III-a (ei, ele) aglomerea (să) aglomereze aglomerau aglomera aglomeraseră
* Formă nerecomandată sau greșită – (arată)