12 definiții pentru agerime

AGERÍME s. f. Calitatea de a fi ager. – Ager + suf. -ime.

AGERÍME s. f. Calitatea de a fi ager. – Ager + suf. -ime.

AGERÍME s. f. 1. Calitatea de a fi ager, ușurință în mișcări, îndemînare fizică; sprinteneală, dibăcie. Cu mare agerime, lelea noastră Ileana... a tras unul după altul pe ostrov doi lini. SADOVEANU, N. F. 105. 2. (Uneori determinat prin «a minții») Capacitate de a înțelege ceva cu ușurință; putere de pătrundere, istețime. Întrecea pe amîndoi frații săi și în agerimea minții și în puterea brațelor. SBIERA, P. 99.

AGERÍME s. f. Calitatea de a fi ager; sprinteneală; vioiciune, pătrundere; istețime. – Din ager + suf. -ime.

ageríme s. f., g.-d. art. agerímii

ageríme s. f., g.-d. art. agerímii; pl. agerími

ageríme sf [At: MARIAN, S.R. II, 82 / PI: -mi / E: ager + -ime] 1 (Rar; privind mișcări) Iuțime. 2 (Cu referire la minte) Inteligență. 3 (Înv; lpl) Exerciții de înviorare practicate de soldați înainte de programul instructiv-militar.

AGERÍME s. 1. v. sprinteneală. 2. v. inteligență. 3. v. acuitate.

AGERÍME ~i f. 1) Caracter ager. 2) Putere de pătrundere (în esența lucrurilor, fenomenelor etc.). /ager + suf. ~ime

agerime f. 1. calitatea lucrului ager: ei se luptă cu agerime BOL.; 2. fig. pătrundere, minte ageră.

ageríme f. Calitatea de a fi ager, agilitate. Fig. Pătrundere, pricepere. – Vechĭ și ageríe.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

AGERÍME s. 1. agilitate, iuțeală, repeziciune, sprinteneală, suplețe, ușurință, vioiciune, (astăzi rar) sprinteníe, (înv.) sprintinătáte. (~ în mișcări.) 2. deșteptăciune, dibăcie, inteligență, iscusință, istețime, îndemînare, pricepere. (~ cuiva.) 3. acuitate, clarviziune, pătrundere, perspicacitate, subtilitate, (livr.) sagacitáte, (fam.) schépsis, (fig.) ascuțime. (~ spiritului.)

Intrare: agerime
agerime
substantiv feminin (F107) nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular agerime agerimea
plural
genitiv-dativ singular agerimi agerimii
plural
vocativ singular
plural