3 intrări
48 de definiții (cel mult 20 afișate)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
AGÁTE s.f.pl. Litere tipografice a căror floare corespunde unei litere de șase puncte. [Sg. agată. / cf. fr. agate].
AGÁTE s. f. pl. litere tipografice cu floarea de șase puncte. (< fr. agate)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
ACĂȚÁ vb. I v. agăța.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ACĂȚÁ vb. I v. agăța.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
ACĂȚÁ vb. I v. agăța.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
AGÁT, agate, s. n. 1. Varietate cristalină de silice, cu benzi divers colorate, folosită ca piatră semiprețioasă. 2. (În forma agată) Literă cu corpul de 5,16 puncte tipografice. [Var.: agátă s. f.] – Din fr. agate.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
AGÁT, agate, s. n. 1. Varietate cristalină de silice, cu benzi divers colorate, folosită ca piatră semiprețioasă. 2. (În forma agată) Literă cu corpul de 5,16 puncte tipografice. [Var.: agátă s. f.] – Din fr. agate.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
AGÁTĂ s. f. v. agat.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
AGÁTĂ s. f. v. agat.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
AGÁTĂ s. f. v. agat.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
AGĂȚÁ, agăț, vb. I. 1. Tranz. A atârna, a suspenda ceva de un cârlig, de un cui etc; a spânzura. ♦ A prinde fără voie o țesătură într-un obiect ascuțit, care o găurește sau o rupe. ♦ Refl. (Despre țesături) A se rupe, prinzându-se într-un obiect ascuțit. ♦ (Fam.) A acosta o persoană (de sex opus). 2. Refl. A se apuca, a se prinde de ceva sau de cineva; fig. a se crampona. [Var.: acățá vb. I] – Lat. *accaptiare (< captiare „a prinde”).
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
acăța vi vz agăța
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
agat [At: MACEDONSKI, O. I, 66 / V: ~ă / Pl: ~e / E: fr agate] 1 sn Varietate cristalină de silice, cu benzi divers colorate, folosită ca piatră semiprețioasă. 2-3 sn (Șip) Bijuterie (sau obiect) din agat (1). 4 sf (Îf ~ă) Literă cu corpul de 5,16 puncte tipografice.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
agátă sf vz agat
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
agățá [At: ISPIRESCU, L. 212 / V: (înv) acă- / Pzi: agắț / E: ml *accaptiare] 1 vt A suspenda ceva de un cârlig, de un cui etc. Si: a atârna, a spânzura. 2 vt A prinde fără voie o țesătură într-un obiect ascuțit, care o găurește sau o rupe. 3 vt (Fam) A acosta o persoană (de sex opus). 4 vr A se prinde de ceva sau de cineva. 5 vr (Fig) A se crampona.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
AGĂȚÁ, agắț, vb. I. 1. Tranz. A atârna, a suspenda ceva de un cârlig, de un cui etc.; a spânzura. ♦ A prinde fără voie o țesătură într-un obiect ascuțit, care o găurește sau o rupe. ♦ Refl. (Despre țesături) A se rupe, prinzându-se într-un obiect ascuțit. ◊ (Fam.) A acosta o persoană (de sex opus). 2. Refl. A se apuca, a se prinde de ceva sau de cineva; fig. a se crampona. [Var.: acățá vb. I] – Lat. *accaptiare (< captiare „a prinde”).
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
AGÁT, agate, s. n. Mineral dur, folosit ca piatră semiprețioasă, prezentînd în secțiune aspectul unor benzi concentrice neregulate, colorate diferit; servește la confecționarea obiectelor de ornament sau a mojarelor de laborator. ◊ Fig. Pe ici, pe colo, apa se încrețea în cercuri de agat. SADOVEANU, O. I 411. – Variantă: agátă (MACEDONSKI, O. I 66) s. f.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
AGÁTĂ S. f. v. agat.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
AGĂȚÁ, agắț, vb. I. 1. Tranz. A atîrna, a suspenda, a anina (ceva) de un cîrlig, de un cui etc. Agățat pe-un vîrf de pai, Sta un bob rotund bălai. CASSIAN, în POEZ. N. 114. Agățăm felinarele de stîncă. BOGZA, Ț. 63. ♦ A prinde din greșeală o țesătură într-un obiect ascuțit, care o găurește sau o rupe. Mi-am agățat ciorapul. ♦ (Familiar; cu privire la persoane) A acosta. 2. Refl. A se apuca, a se prinde de ceva. Mă agăț bine de coama calului. STANCU, D. 237. Muma zmeului roase din copaci, se agăță de ramuri, sări din vîrf în vîrf, se strecură și tot după dînșii. ISPIRESCU, L. 25. ◊ Fig. A se crampona. Se agață de teorii vechi. – Variantă: acățá (RETEGANUL, P. I 59, EMINESCU, O. I 76, ALECSANDRI, P. P. 141) vb, I.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ACĂȚÁ vb. I. v. agăța.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
AGÁT, agate, s. n. Mineral dur, diferit colorat, folosit ca piatră semiprețioasă. [Var.: agátă s. f.] – Fr. agate (< gr.).
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
AGĂȚÁ, agắț, vb. I. 1. Tranz. A atârna, a suspenda, a anina ceva de un cârlig, de un cui etc. ♦ Refl. și tranz. (Pop.) A (se) spânzura. ♦ A prinde fără voie o țesătură într-un obiect ascuțit, care o găurește, o rupe. ♦ (Fam.) A acosta o persoană. 2. Refl. A se apuca, a se prinde de ceva; fig. a se crampona. [Var.: acățá vb. I] – Lat. *accaptiare (< captiare „a prinde”).
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
AGÁT s.n. Varietate de cuarț, dură, de diferite culori, folosită ca piatră semiprețioasă. [Var. agată s.f. / < fr. agate].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
AGÁT s. n. silice, foarte dură, de diferite culori, din benzi paralele de calcedonie, cuarț și ametist, piatră semiprețioasă. (< fr. agate)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
AGÁT ~e n. Mineral dur, de diferite culori, utilizat ca piatră semiprețioasă și în tehnică. /<fr. agate
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
substantiv neutru (N1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
verb (VT22) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
verb (VT22) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
agat agată
- 1. Varietate cristalină de silice, cu benzi divers colorate, folosită ca piatră semiprețioasă.surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN un exempluexemple
- Pe ici, pe colo, apa se încrețea în cercuri de agat. SADOVEANU, O. I 411.surse: DLRLC
-
etimologie:
- limba franceză agatesurse: DEX '09 DEX '98 DN
agată
- 1. Literă cu corpul de 5,16 puncte tipografice.surse: DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:
- limba franceză agatesurse: DEX '09 DEX '98 DN
agăța acăța
- exemple
- Agățat pe-un vîrf de pai, Sta un bob rotund bălai. CASSIAN, în POEZ. N. 114.surse: DLRLC
- Agățăm felinarele de stîncă. BOGZA, Ț. 63.surse: DLRLC
- 1.1. A prinde fără voie o țesătură într-un obiect ascuțit, care o găurește sau o rupe.surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exempluexemple
- Mi-am agățat ciorapul.surse: DLRLC
-
- surse: DEX '09 DEX '98
-
- exemple
- Mă agăț bine de coama calului. STANCU, D. 237.surse: DLRLC
- Muma zmeului roase din copaci, se agăță de ramuri, sări din vîrf în vîrf, se strecură și tot după dînșii. ISPIRESCU, L. 25.surse: DLRLC
- exemple
- Se agață de teorii vechi.surse: DLRLC
-
-
etimologie:
- limba latină *accaptiare (din captiare „a prinde”).surse: DEX '09 DEX '98