12 definiții pentru agapă


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

agápă sf [At: ULIERU, C. 25 / Pl: ~pe / E: fr agape] 1 (Rar) Ospăț cu caracter intim, prietenesc. 2 Masă colegială. 3 Masă comună frățească la vechii creștini.

AGÁPĂ, agape, s. f. 1. Ospăț cu caracter intim, prietenesc; masă colegială. 2. Masă comună frățească la vechii creștini. – Din fr., lat. agape.

AGÁPĂ, agape, s. f. 1. Ospăț cu caracter intim, prietenesc; masă colegială. 2. Masă comună frățească la vechii creștini. – Din fr., lat. agape.

AGÁPĂ, agape, s. f. Ospăț cu caracter intim, prietenesc. V. banchet.

AGÁPĂ, agape, s. f. 1. Ospăț cu caracter intim, prietenesc. 2. Masă comună frățească la vechii creștini. – Fr. agape (lat. lit. agape).

AGÁPĂ s.f. 1. Masă comună la primii creștini. 2. Masă prietenească. [Cf. fr., lat., gr. agape].

AGÁPĂ s. f. 1. masă comună la primii creștini. 2. masă colegială. (< fr., lat. agape)

AGÁPĂ ~e f. Masă prietenească; masă colegială. /<fr., lat. agape

agapă f. 1. oaspățul ce primii creștini îl luau în comun; 2. (mai ales la pl.) ospăț în genere, banchet între prieteni.

*agápă f., pl. e (vgr. agápe, iubire). Ospăț comun al primilor creștinĭ. Astăzĭ, masă comună de prietenĭ, de profesioniștĭ: agapa unor ziariștĭ.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

agápă s. f., g.-d. art. agápei; pl. agápe

agápă s. f., g.-d. art. agápei; pl. agápe

Intrare: agapă
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • aga
  • agapa
plural
  • agape
  • agapele
genitiv-dativ singular
  • agape
  • agapei
plural
  • agape
  • agapelor
vocativ singular
plural

agapă

  • 1. Ospăț cu caracter intim, prietenesc; masă colegială.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
  • 2. Masă comună frățească la vechii creștini.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

etimologie: