12 definiții pentru afion


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

afion sms [At: ANON. CAR. / V: (înv) ~om / P: ~fi-on / E: tc afion] 1 Opiu. 2 Plantă din care se extrage afionul (2). 3 (Fig) Letargie (provocată, de obicei, de opiu).

AFIÓN s. n. 1. Suc cu proprietăți narcotice, extras de obicei din macul de grădină. 2. Plantă din care se extrage acest suc [Pr.: -fi-on] – Din ngr. afióni, tc. afyon.

AFIÓN s. n. 1. Suc cu proprietăți narcotice, extras de obicei din macul de grădină. 2. Plantă din care se extrage acest suc. [Pr.: -fi-on] – Din ngr. afióni, tc. afyon.

AFIÓN s. n. sg. 1. Suc extras din macul de grădină și întrebuințat ca narcotic; p. ext. nume dat și altor substanțe cu asemenea proprietăți. V. opiu. Neguțătorul Batic-Mesive, care venea cu mătăsuri și mai ales afion de la Kitai, în anul al treizeci și optulea al domniei lui Rira-împărat, ar fi fost oprit de hoți nu departe de poarta răsăriteană a cetății Babahan. SADOVEANU, D. P. 181. Păzitorii fură cuprinși de un somn sor’cu moartea... Pasămite rachiul din butoi era cu afion. ISPIRESCU, L. 374. 2. Plantă (de obicei macul de grădină) din care se extrage sucul amintit mai sus. Frunzișoară de-afion, S-a dus bădița Ion Ș-a lăsat murgu-n pripon. ȘEZ. I 165. 3. Fig. Amorțeală, toropeală. Ce glas dulce! numai ea poate să-mi împrăștie gîndurile cele triste... Mi-o trecut... s-o spart afionu la glasul tău. ALECSANDRI, T. 617. – Pronunțat: -fi-on.

AFIÓN s. n. 1. Suc cu proprietăți narcotice, extras de obicei din macul de grădină. 2. Plantă, de obicei macul de grădină, din care se extrage acest suc. 3. Fig. Amorțeală, toropeală. [Pr.: -fi-on] – Ngr. afioni (tc. afyon).

afion n. opiu: rachiul din butoiu era cu afion ISP. [Turc. AFION, din gr. òpion].

afión n., pl. oane (turc. [d. ar.] afion și afiun, d. vgr. ópion, care vine d. ópos, suc; ngr. afióni; lat. ópium). Opiŭ. Fig. A plesnit afionu, i-a trecut beția, a revenit la starea normală.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

afión, s. m. – Narcotic, stupefiant. – Mr. afione. Tc. afyon, afyun, care provine, prin arab. afyūn, din gr. ὄπιον (Roesler 580; Șeineanu, II, 9; Lokotsch 25); cf. ngr. ἀφιόνι, alb., bg. afion. În rom. desemnează un soporific nedeterminat, fiindcă opiul (opiu, s. m., din fr. opium) a fost necunoscut pînă în epoca actuală.

Intrare: afion
  • silabație: a-fi-on
substantiv neutru (N29)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • afion
  • afionul
  • afionu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • afion
  • afionului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

afion

  • 1. Suc cu proprietăți narcotice, extras de obicei din macul de grădină.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
    exemple
    • Neguțătorul Batic-Mesive, care venea cu mătăsuri și mai ales afion de la Kitai, în anul al treizeci și optulea al domniei lui Kira-Împărat, ar fi fost oprit de hoți nu departe de poarta răsăriteană a cetății Babahan. SADOVEANU, D. P. 181.
      surse: DLRLC
    • Păzitorii fură cuprinși de un somn sor’ cu moartea... Pasămite rachiul din butoi era cu afion. ISPIRESCU, L. 374.
      surse: DLRLC
    • 1.1. prin extensiune Nume dat și altor substanțe cu asemenea proprietăți.
      surse: DLRLC sinonime: opiu
  • 2. Plantă din care se extrage acest suc.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
    exemple
    • Frunzișoară de-afion, S-a dus bădița Ion Ș-a lăsat murgu-n pripon. ȘEZ. I 165.
      surse: DLRLC
  • exemple
    • Ce glas dulce! numai ea poate să-mi împrăștie gîndurile cele triste... Mi-o trecut... s-o spart afionu la glasul tău. ALECSANDRI, T. 617.
      surse: DLRLC

etimologie: