13 definiții pentru afif

AFÍF adj. invar. (Reg.) Care nu are nici un ban; lefter. – Din tc. hafif „ușor, sprinten”.

AFÍF adj. invar. (Reg.) Care nu are nici un ban, lefter – Din tc. hafif „ușor, sprinten”.

AFÍF adj. invar. (Mold., familiar) Lipsit de bani,, fără o lescaie în buzunar, lefter. [Era] vecinic afif și vecinic furios pe țară. VLAHUȚĂ, O. A. III 108. Mă trezesc tufă-n pungă, tufă în buzunar, afif! Dar ce-mi pasă! ALECSANDRI, T. 530.

AFÍF adj. invar. (Reg.) Lipsit de bani; lefter – Tc. afif „ușor, sprinten”.

afíf (reg.) adj. m., pl. afífi; f. afífă, pl. afífe

afíf, -ă [At: ALECSANDRI, T. 530 / PI: -i, -e / E: tc hafif] (Reg) 1-2 smf, a (Persoană) care nu are nici un ban Si: lefter, (reg) afifiu, ififliu.

afíf, adj. – Lefter, fără bani. Tc. hafif „ușor”, din arab. hafῑf (DAR; Lokotsch 773). Tc. afif „cast”, propus de Roesler 588 și Șeineanu, II, 9 pare a fi același cuvînt.

afif adv. Mold. pop. (ironic) sărac, făr´o para; tufă în pungă, tufă în buzunar, afif ! AL. [Turc. HAFIF, ușor, sprinten, de unde ușurel la pungă].

afíf adj. fix (turc. [d. ar.] hafif, ușor. V. ififliŭ). Mold. Fam. Fără banĭ, ififliŭ: a rămînea afif.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.


Definiții din dicționare neoficiale

Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel.

afif, -ă, afifi, -e adj. lipsit de bani, lefter

Intrare: afif
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular afif afiful afi afifa
plural afifi afifii afife afifele
genitiv-dativ singular afif afifului afife afifei
plural afifi afifilor afife afifelor
vocativ singular
plural