afgan afgani afghan

afgan

etimologie:

3 definiții

afgán, -ă s.m., s.f., adj. 1 s.m., s.f. Persoană care face parte din populația de bază a Afghanistanului sau este originară de acolo; (la pl. m.) populație indoeuropeană din Asia Centrală care formează majoritatea populației Afghanistanului, fiind de religie musulmană. 2 adj. Care aparține Afghanistanului sau afganilor, care se referă la Afghanistan sau la afgani; originar din Afghanistan. ♦ (subst. f.) Limba din grupul limbilor iraniene cu numeroase elemente străine, mai ales persane, indiene, arabe, vorbită de afgani. 3 s.m. (fin.) Unitate monetară în Afghanistan. 4 s.m. (zool.) Câine de companie decorativ, de origine afgană, cu părul lung și mătăsos. • scris și afghan. pl. -i, -e./<fr. afghan.

afgán, ~ă [At: DEX2 / PI: -i, -e / E: fr Afghan] 1-2 smf a (Persoană) care face parte din populația Afganistanului. 3 a Care aparține afganilor (1). 4 a Care aparține Afganistanului. 5 a Din Afganistan. 6-7 sf a (Îs) Limba -ă (Limbă din grupul limbilor iraniene) vorbită de afgani (1). 8 sm Unitate monetară din Afganistan. 9 sm (a, îs, ogar -) Rasă de ogar cu păr forarte lung.

AFGÁNI s.m. Unitatea monetară a Afganistanului. (cf. fr., engl. afghani < pers. afghānī = al paștunilor (popor din E și S Afganistanului și din zone limitrofe ale Pakistanului)) [et. și MW]

Intrare: afgan
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular afgan afganul afga afgana
plural afgani afganii afgane afganele
genitiv-dativ singular afgan afganului afgane afganei
plural afgani afganilor afgane afganelor
vocativ singular afganule, afgane afgană, afgano
plural afganilor afganelor
substantiv masculin (M74) nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular afgani afganiul
plural afgani afganii
genitiv-dativ singular afgani afganiului
plural afgani afganilor
vocativ singular
plural
adjectiv (A1) masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular afghan afghanul afgha afghana
plural afghani afghanii afghane afghanele
genitiv-dativ singular afghan afghanului afghane afghanei
plural afghani afghanilor afghane afghanelor
vocativ singular afghanule, afghane afghană, afghano
plural afghanilor afghanelor

10 definiții încorporate

Aceste definiții sunt deja încorporate în filele „rezultate” și „declinări”. Le prezentăm pentru edificare.

AFGÁN, -Ă, afgani, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană care face parte din populația Afganistanului sau este originară de acolo. 2. Adj. Care aparține Afganistanului sau afganilor (1), privitor la Afganistan sau la afgani. ♦ Limba afgană (și substantivat, f.) = limbă din grupul limbilor iraniene vorbită de afgani (1). 3. S. m. Unitate monetară din Afganistan. [Scris și: afghan] – Din fr. afghan.

AFGÁN, -Ă, afgani, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană care face parte dintr-o populație indo-europeană din Asia-Centrală, formând populația de bază de religie musulmană a Afganistanului. 2. Adj. Care aparține Afganistanului sau afganilor (1), privitor la Afganistan sau la afgani. ♦ Limba afgană (și substantivat, f.) = limbă din grupul limbilor iraniene vorbită de afgani. 3. S. m. Unitate monetară din Afganistan. – Din fr. Afghan.

afgán / afghán [gh pron. g] adj. m., s. m., pl. afgáni / afgháni; adj. f., s. f. afgánă / afghánă, pl. afgáne / afgháne

afgán s. m., adj. m., pl. afgáni; f. sg. afgánă, g.-d. art. afgánei, pl. afgáne

AFGÁN s.m. Unitate monetară în Afganistan. [< fr. afghani].

AFGÁN, -Ă I. adj., s. m. f. (locuitor) din Afganistan. ◊ (s. f.) limbă indo-europeană vorbită de afgani. II. s. m. câine de companie decorativ, de origine afgană. (< fr. afghan)

AFGÁN1 ~ă (~i, ~e) Care aparține Afganistanului sau populației lui; din Afganistan /<fr. afghan

AFGÁN2 ~ă (~i, ~e) m. și f. Persoană care face parte din populația de bază a Afganistanului sau este originară din Afganistan. /<fr. afghan

afgánă / afghánă (limbă) [gh pron. g] s. f., g.-d. art. afgánei / afghánei

AFGÁNĂ f. mai ales art. Limba afganilor. /<fr. afghan