4 intrări

13 definiții

afgán, ~ă [At: DEX2 / PI: -i, -e / E: fr Afghan] 1-2 smf a (Persoană) care face parte din populația Afganistanului. 3 a Care aparține afganilor (1). 4 a Care aparține Afganistanului. 5 a Din Afganistan. 6-7 sf a (Îs) Limba -ă (Limbă din grupul limbilor iraniene) vorbită de afgani (1). 8 sm Unitate monetară din Afganistan. 9 sm (a, îs, ogar -) Rasă de ogar cu păr forarte lung.

AFGÁN, -Ă, afgani, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană care face parte din populația Afganistanului sau este originară de acolo. 2. Adj. Care aparține Afganistanului sau afganilor (1), privitor la Afganistan sau la afgani. ♦ Limba afgană (și substantivat, f.) = limbă din grupul limbilor iraniene vorbită de afgani (1). 3. S. m. Unitate monetară din Afganistan. [Scris și: afghan] – Din fr. afghan.

AFGÁN, -Ă, afgani, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană care face parte dintr-o populație indo-europeană din Asia-Centrală, formând populația de bază de religie musulmană a Afganistanului. 2. Adj. Care aparține Afganistanului sau afganilor (1), privitor la Afganistan sau la afgani. ♦ Limba afgană (și substantivat, f.) = limbă din grupul limbilor iraniene vorbită de afgani. 3. S. m. Unitate monetară din Afganistan. – Din fr. Afghan.

afgán, -ă s.m., s.f., adj. 1 s.m., s.f. Persoană care face parte din populația de bază a Afghanistanului sau este originară de acolo; (la pl. m.) populație indoeuropeană din Asia Centrală care formează majoritatea populației Afghanistanului, fiind de religie musulmană. 2 adj. Care aparține Afghanistanului sau afganilor, care se referă la Afghanistan sau la afgani; originar din Afghanistan. ♦ (subst. f.) Limba din grupul limbilor iraniene cu numeroase elemente străine, mai ales persane, indiene, arabe, vorbită de afgani. 3 s.m. (fin.) Unitate monetară în Afghanistan. 4 s.m. (zool.) Câine de companie decorativ, de origine afgană, cu părul lung și mătăsos. • scris și afghan. pl. -i, -e./<fr. afghan.

afgán / afghán [gh pron. g] adj. m., s. m., pl. afgáni / afgháni; adj. f., s. f. afgánă / afghánă, pl. afgáne / afgháne

afgán s. m., adj. m., pl. afgáni; f. sg. afgánă, g.-d. art. afgánei, pl. afgáne

AFGÁN s.m. Unitate monetară în Afganistan. [< fr. afghani].

AFGÁN, -Ă I. adj., s. m. f. (locuitor) din Afganistan. ◊ (s. f.) limbă indo-europeană vorbită de afgani. II. s. m. câine de companie decorativ, de origine afgană. (< fr. afghan)

AFGÁN1 ~ă (~i, ~e) Care aparține Afganistanului sau populației lui; din Afganistan /<fr. afghan

AFGÁN2 ~ă (~i, ~e) m. și f. Persoană care face parte din populația de bază a Afganistanului sau este originară din Afganistan. /<fr. afghan

afgánă / afghánă (limbă) [gh pron. g] s. f., g.-d. art. afgánei / afghánei

AFGÁNI s.m. Unitatea monetară a Afganistanului. (cf. fr., engl. afghani < pers. afghānī = al paștunilor (popor din E și S Afganistanului și din zone limitrofe ale Pakistanului)) [et. și MW]

AFGÁNĂ f. mai ales art. Limba afganilor. /<fr. afghan

Intrare: afgan (bărbat)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular afgan afganul
plural afgani afganii
genitiv-dativ singular afgan afganului
plural afgani afganilor
vocativ singular afganule, afgane
plural afganilor
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular afghan afghanul
plural afghani afghanii
genitiv-dativ singular afghan afghanului
plural afghani afghanilor
vocativ singular afghanule, afghane
plural afghanilor
Intrare: afgan (câine)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular afgan afganul
plural afgani afganii
genitiv-dativ singular afgan afganului
plural afgani afganilor
vocativ singular afganule, afgane
plural afganilor
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular afghan afghanul
plural afghani afghanii
genitiv-dativ singular afghan afghanului
plural afghani afghanilor
vocativ singular afghanule, afghane
plural afghanilor
Intrare: afgan (monedă)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular afgan afganul
plural afgani afganii
genitiv-dativ singular afgan afganului
plural afgani afganilor
vocativ singular afganule, afgane
plural afganilor
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular afghan afghanul
plural afghani afghanii
genitiv-dativ singular afghan afghanului
plural afghani afghanilor
vocativ singular afghanule, afghane
plural afghanilor
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular afgani afganiul
plural afgani afganii
genitiv-dativ singular afgani afganiului
plural afgani afganilor
vocativ singular
plural
Intrare: afgan (adj.)
afgan (adj.) adjectiv
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular afgan afganul afga afgana
plural afgani afganii afgane afganele
genitiv-dativ singular afgan afganului afgane afganei
plural afgani afganilor afgane afganelor
vocativ singular
plural
afghan (adj.) adjectiv
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular afghan afghanul afgha afghana
plural afghani afghanii afghane afghanele
genitiv-dativ singular afghan afghanului afghane afghanei
plural afghani afghanilor afghane afghanelor
vocativ singular
plural

afgan (adj.) afghan

  • 1. Care aparține Afganistanului sau afganilor, privitor la Afganistan sau la afgani.
    surse: DEX '09 DEX '98 MDN '00

etimologie:

afgan (câine) afghan

  • 1. Câine de companie decorativ, de origine afgană.
    surse: MDN '00

etimologie:

afgan (monedă) afgani afghan

  • 1. Unitate monetară din Afganistan.
    surse: DN DEX '98 DEX '09

etimologie:

afgan (persoană) afgană afghan afghană

  • 1. Persoană care face parte din populația Afganistanului sau este originară de acolo.
    surse: DEX '09 DEX '98 MDN '00

etimologie: