2 intrări

11 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

adventíst, ~ă [At: DA ms / Pl: ~iști, ~e / E: eg adventist, fr adventiste] 1-2 smf, a (Adept) al adventismului. 3 a Privitor la adventism. 4 a Specific adventismului.

ADVENTÍST, -Ă, adventiști, -ste, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care aparține adventismului, privitor la adventism. 2. S. m. și f. Adept al adventismului. – Din engl. adventist, fr. adventiste.

ADVENTÍST, -Ă, adventiști, -ste, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care aparține adventismului, privitor la adventism. 2. S. m. și f. Adept al adventismului. – Din engl. adventist, fr. adventiste.

ADVENTÍST, -Ă, adventiști, -ste, adj. Care se referă la adventism Predicator adventist. ◊ (Substantivat) Adept al adventismului. Rîdea toată vremea de mutra morocănoasă și solemnă a lui Trăilă, care era adventist. DUMITRIU, N. 180.

ADVENTÍST, -Ă, adventiști, -ste, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care aparține adventismului, privitor la adventism. 2. S. m. și f. Adept al adventismului. – Engl. adventist (fr. adventiste).

ADVENTÍST, -Ă adj. Referitor la adventism, propriu adventismului. // s.m. și f. Adept al adventismului. [< engl. adventist, fr. adventiste].

ADVENTÍST, -Ă adj., s. m. f. (adept) al adventismului. (< engl. adventist, fr. adventiste)

ADVENTÍST1 ~stă (~ști, ~ste) Care ține de adventism; privitor la adventism. Predicator ~. /<engl. adventist, fr. adventiste

ADVENTÍST2 ~stă (~ști, ~ste) m. și f. Adept al adventismului. /<engl. adventist, fr. adventiste

*adventíst, -ă s. Adept al adventizmuluĭ. Adj. Secta adventistă.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

adventíst adj. m., s. m., pl. adventíști; adj. f., s. f. adventístă, pl. adventíste

adventíst adj. m., s. m., pl. adventíști; f. sg. adventístă, pl. adventíste

Intrare: adventistă
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • adventistă
  • adventista
plural
  • adventiste
  • adventistele
genitiv-dativ singular
  • adventiste
  • adventistei
plural
  • adventiste
  • adventistelor
vocativ singular
  • adventistă
  • adventisto
plural
  • adventistelor
Intrare: adventist (adj.)
adventist1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A6)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • adventist
  • adventistul
  • adventistu‑
  • adventistă
  • adventista
plural
  • adventiști
  • adventiștii
  • adventiste
  • adventistele
genitiv-dativ singular
  • adventist
  • adventistului
  • adventiste
  • adventistei
plural
  • adventiști
  • adventiștilor
  • adventiste
  • adventistelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

adventist (adj.)

  • 1. Care aparține adventismului, privitor la adventism.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN un exemplu
    exemple
    • Predicator adventist.
      surse: DLRLC

etimologie:

adventist, -ă (persoană) adventist adventistă

  • 1. Adept al adventismului.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN un exemplu
    exemple
    • Rîdea toată vremea de mutra morocănoasă și solemnă a lui Trăilă, care era adventist. DUMITRIU, N. 180.
      surse: DLRLC

etimologie: