13 definiții pentru adulație adulațiune


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

adulație sf vz adulare

ADULÁȚIE, adulații, s. f. Adulare. – Din fr. adulation, lat. adulatio.

ADULÁȚIE, adulații, s. f. Adulare. – Din fr. adulation, lat. adulatio.

ADULÁȚIE s.f. Lingușire, flatare, adulare. [Gen. -iei, var. adulațiune s.f. / cf. fr. adulation, lat. adulatio].

ADULÁȚIE s. f. adulare. (< fr. adulation, lat. adulatio)

ADULÁȚIE ~i f. Lingușire servilă. [G.-D. adulației; Sil. -ți-e] /<fr. adulation, lat. adulatio, ~onis

adulațiune sf vz adulație

ADULAȚIÚNE s.f. v. adulație.

adulați(un)e f. lingușire servilă.

*adulațiúne f. (lat. adulátio, -ónis). Lingușire. – Și -áție.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

aduláție (-ți-e) s. f., art. aduláția (-ți-a), g.-d. art. aduláției; pl. aduláții, art. aduláțiile (-ți-i-)

aduláție s. f. (sil. -ți-e), art. aduláția (sil. -ți-a), g.-d. art. aduláției; pl. aduláții, art. aduláțiile (sil. -ți-i-)


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

Intrare: adulație
adulație substantiv feminin
  • silabație: -ți-e
substantiv feminin (F135)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • adulație
  • adulația
plural
  • adulații
  • adulațiile
genitiv-dativ singular
  • adulații
  • adulației
plural
  • adulații
  • adulațiilor
vocativ singular
plural
adulațiune substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • adulațiune
  • adulațiunea
plural
  • adulațiuni
  • adulațiunile
genitiv-dativ singular
  • adulațiuni
  • adulațiunii
plural
  • adulațiuni
  • adulațiunilor
vocativ singular
plural

adulație adulațiune

etimologie: