13 definiții pentru adresantă


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

adresánt, ~ă sf [At: I. PANȚU, C. 288/ Pl: ~nți, ~e / E: ger Adressant] 1 (Com) Persoană care adresează (1) ceva. 2 Persoană căreia îi este adresată o scrisoare, un colet etc. Si: destinatar.

ADRESÁNT, -Ă, adresanți, -te, s. m. și f. (Înv.) Persoană căreia îi este adresată o scrisoare, un colet etc.; destinatar. – Din germ. Adressant.

ADRESÁNT, -Ă, adresanți, -te, s. m. și f. Persoană căreia îi este adresată o scrisoare, un colet etc.; destinatar. – Din germ. Adressant.

ADRESÁNT, -Ă, adresanți, -te, s. m. și f. (Rar) Persoană căreia îi este adresată o scrisoare sau un colet și al cărei nume se află indicat pe adresă; destinatar.

ADRESÁNT, -Ă, adresanți, -te, s. m. și f. Destinatar. – Germ. Adressant.

ADRESÁNT, -Ă s.m. și f. Cel căruia i se adresează o scrisoare; destinatar. [< germ. Adressant].

ADRESÁNT, -Ă s. m. f. destinatar. (< germ. Adressant)

*adresánt, -ă s. (rus. adresánt, d. fr. adresser, a adresa. Cp. cu arestant și premiant). Acela a căruĭ adresă e pe scrisoare (primitoru).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

adresántă (înv.) (a-dre-) s. f., g.-d. art. adresántei; pl. adresánte

adresántă s. f. (sil. -dre-), pl. adresánte


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ADRESÁNT s. v. destinatar.

ADRESANT s. destinatar. (~ unui colet.)

Intrare: adresantă
  • silabație: a-dre-
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • adresantă
  • adresanta
plural
  • adresante
  • adresantele
genitiv-dativ singular
  • adresante
  • adresantei
plural
  • adresante
  • adresantelor
vocativ singular
  • adresantă
  • adresanto
plural
  • adresantelor

adresant, -ă adresant adresantă

  • 1. învechit Persoană căreia îi este adresată o scrisoare, un colet etc.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: destinatar

etimologie: