18 definiții pentru adolescentă

adolescéntă s. f., g.-d. art. adolescéntei; pl. adolescénte

adolescéntă s. f., pl. adolescénte

ADOLESCÉNTĂ s. fetișcană, tânără. (O ~ zglobie.)

adolescént, ~ă smf [At COD. PEN. R. P. R. 180 / PI: -nți, -e! E: fr adolescent, lat adolescens, -ntis] 1 Persoană care se află la vârsta adolescenței. 2 (Jur) Minor între 12 și 18 ani.

ADOLESCÉNT, -Ă, adolescenți, -te, s. m. și f. Persoană care este la vârsta adolescenței. – Din fr. adolescent, lat. adolescens, -ntis.

ADOLESCÉNT, -Ă, adolescenți, -te, s. m. și f. Persoană care este la vârsta adolescenței. – Din fr. adolescent, lat. adolescens, -ntis.

ADOLESCÉNT, -Ă, adolescenți, -te, s. m. și f. Persoană ajunsă la vîrsta dintre copilărie și tinerețe.

ADOLESCÉNT, -Ă, adolescenți, -te, s. m. și f. Persoană ajunsă la vârsta dintre copilărie și tinerețe. – Fr. adolescent (lat. lit. adolescens, -ntis).

adolescént s. m., pl. adolescénți

adolescént s. m. (sil. -les-cent), pl. adolescénți

ADOLESCÉNT s. tânăr. (Un ~ simpatic.)

ADOLESCÉNT, -Ă s.m. și f. Om ajuns la adolescență. [Pron. -scent. / < fr. adolescent, cf. it. adolescente, lat. adolescens].

ADOLESCÉNT, -Ă s. m. f. om ajuns la adolescență. (< fr. adolescent, lat. adolescens)

ADOLESCÉNT ~ți m. Persoană ajunsă la vârsta adolescenței. /<fr. adolescent, lat. adolescens, ~ntis

*adolescént, -ă s. (lat. adoléscens, -éntis). Care e în adolescență, flăcăŭ.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

ADOLESCÉNTĂ s. fetișcană, tînără. ( O ~ zglobie.)

ADOLESCÉNT s. tînăr. (Un ~ simpatic.)

Intrare: adolescentă
adolescentă substantiv feminin
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular adolescentă adolescenta
plural adolescente adolescentele
genitiv-dativ singular adolescente adolescentei
plural adolescente adolescentelor
vocativ singular
plural