ADEZÍV, -Ă, adezivi, -e, adj., s. m. 1. Adj. (Despre materiale) Care stă strâns lipit de ceva, care aderă. Țesut adeziv. 2. S. m. Produs chimic care permite lipirea a două suprafețe din același material sau din materiale diferite. – Din fr. adhésif.

adeziv, ~ă [At: DEX² / Pl: ~i, ~e / E: fr adhésif] 1 a (D. materiale) Care stă strâns lipit de ceva. 2 sm Produs care permite lipirea a două suprafețe din același material sau din materiale diferite.

ADEZÍV, -Ă, adezivi, -e, adj., s. m. 1. Adj. (Despre materiale) Care stă strâns lipit de ceva, care aderă. Țesut adeziv. 2. S. m. Produs care permite încleierea a două suprafețe din același material sau din materiale diferite. – Din fr. adhésif.

ADEZÍV, -Ă, adezivi, -e, adj. (Despre materiale, substanțe etc.) Care aderă, care stă strîns lipit de ceva. Țesut adeziv.

ADEZÍV, -Ă, adezivi, -e, adj. Care stă strîns lipit de ceva. Țesut adeziv. – Fr. adhésif.

ADEZÍV, -Ă adj. (Despre materiale, substanțe etc.) Care aderă, care se lipește strâns de ceva. // s.m. Produs natural sau sintetic cu care se lipește, se încleiază lemnul, metalele, sticla etc. ♦ Substanță care se adaugă la preparatele agricole antiparazitare pentru a asigura o mai bună fixare pe plante a acestora. [< fr. adhésif].

ADEZÍV, -Ă I. adj. (despre materiale) care stă strâns lipit. ◊ (biol.; despre organe) care fixează organismul de ceva. II. s. m. 1. produs, natural sau sintetic, la încleierea lemnului, a metalelor, materialelor plastice etc. 2. substanță care se adaugă la preparatele agricole antiparazite pentru o mai bună fixare a acestora pe plante. (< fr. adhésif)

ADEZÍV¹ m. Produs cu care se lipește ceva. /<fr. adhésif

ADEZÍV² ~ă (~i, ~e) Care este strâns lipit de ceva; care aderă. Țesut ~. /<fr. adhésif

*adezív, -ă adj. (d. adeziune: fr. adhésif). Care se lipește de pele: emplastru adeziv. Fig. Care arată adeziunea: formulă adezivă.

adeziv² s. m., pl. adezivi

adeziv¹ adj. m., pl. adezivi; f. adezivă, pl. adezive

adezív adj. m., s. m., pl. adezívi; f. sg. adezívă, pl. adezíve

adeziv