3 intrări

16 definiții

adâncát1 sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: adânca] (Înv) Adâncire (1).

adâncát2, ~ă a [At: COD. VOR.2 8v/4 / Pl: ~ați, ~e / E: adânca] 1 a (Îvp) Adâncit2 (1). 2-3 a (Îvr; fig) Adânc (1, 3).

ADÂNCÁT, -Ă, adâncați, -te, adj. (Rar) Adânc. – V. adânca.

ADÂNCÁT, -Ă, adâncați, -te, adj. (Rar) Adânc. – V. adânca.

ADÂNCÁT, -Ă, adâncați, -te, adj. (Rar) Adânc; profund. – Din adânca.

adâncát (rar) adj. m., pl. adâncáți; f. adâncátă, pl. adâncáte

adâncát adj. m., pl. adâncáți; f. sg. adâncátă, pl. adâncáte

adâncat a. adâncit: în pădurea adâncată GR. AL.

adâncá vtr [At: PSALT. SCH. 1522/4 / Pzi: ~chez, adânc / E: adânc] (Înv) 1-4 A (se) adânci (1-4).

ADÂNCÍ, adâncesc, vb. IV. 1. Tranz. și refl. A (se) face mai adânc, a (se) săpa în adâncime. 2. Refl. A pătrunde în adâncime, a înainta spre interior; a se face nevăzut. S-a adâncit în pădure.Fig. A se cufunda (în...), a fi absorbit (de...). 3. Tranz. Fig. A cerceta, a studia, a analiza în profunzime, a aprofunda. A adânci o problemă. 4. Refl. Fig. A se intensifica. [Var.: adâncá vb. I] – Din adânc.

ADÎNCÁT, -Ă, adîncați, -te, adj. (Rar) 1. Adîncit, adînc. Pisicuța scotocea și ea, pe ici pe colea, iarba rămasă prin îndoiturile mai adîncate și mai umede ale poienii. HOGAȘ, M. N. 63. 2. Profund, de nepătruns. Și de cînt cîteodată În pădurea adîncată, Soarta mea este de cînt. ALEXANDRESCU, M. 284.

ADÂNCÁ vb. I. v. adânci.

2) adî́nc, a v. tr. Vechĭ Adîncesc.

adîncát, -ă adj. Adîncit. S. n., pl. e și urĭ. Vechĭ. Adînc, adîncime.

Intrare: adânca (1 adânc)
adânca (1 adânc) verb grupa I conjugarea I
verb (VT10)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • adânca
  • adâncare
  • adâncat
  • adâncatu‑
  • adâncând
  • adâncându‑
singular plural
  • adâncă
  • adâncați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • adânc
(să)
  • adânc
  • adâncam
  • adâncai
  • adâncasem
a II-a (tu)
  • adânci
(să)
  • adânci
  • adâncai
  • adâncași
  • adâncaseși
a III-a (el, ea)
  • adâncă
(să)
  • adânce
  • adânca
  • adâncă
  • adâncase
plural I (noi)
  • adâncăm
(să)
  • adâncăm
  • adâncam
  • adâncarăm
  • adâncaserăm
  • adâncasem
a II-a (voi)
  • adâncați
(să)
  • adâncați
  • adâncați
  • adâncarăți
  • adâncaserăți
  • adâncaseți
a III-a (ei, ele)
  • adâncă
(să)
  • adânce
  • adâncau
  • adânca
  • adâncaseră
Intrare: adânca (1 adânchez)
adânca (1 adânchez) verb grupa I conjugarea a II-a
verb (VT204)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • adânca
  • adâncare
  • adâncat
  • adâncatu‑
  • adâncând
  • adâncându‑
singular plural
  • adânchea
  • adâncați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • adânchez
(să)
  • adânchez
  • adâncam
  • adâncai
  • adâncasem
a II-a (tu)
  • adânchezi
(să)
  • adânchezi
  • adâncai
  • adâncași
  • adâncaseși
a III-a (el, ea)
  • adânchea
(să)
  • adâncheze
  • adânca
  • adâncă
  • adâncase
plural I (noi)
  • adâncăm
(să)
  • adâncăm
  • adâncam
  • adâncarăm
  • adâncaserăm
  • adâncasem
a II-a (voi)
  • adâncați
(să)
  • adâncați
  • adâncați
  • adâncarăți
  • adâncaserăți
  • adâncaseți
a III-a (ei, ele)
  • adânchea
(să)
  • adâncheze
  • adâncau
  • adânca
  • adâncaseră
Intrare: adâncat
adâncat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • adâncat
  • adâncatul
  • adâncatu‑
  • adânca
  • adâncata
plural
  • adâncați
  • adâncații
  • adâncate
  • adâncatele
genitiv-dativ singular
  • adâncat
  • adâncatului
  • adâncate
  • adâncatei
plural
  • adâncați
  • adâncaților
  • adâncate
  • adâncatelor
vocativ singular
plural
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)