18 definiții pentru „activitate”   declinări

ACTIVITÁTE, activități, s. f. 1. Ansamblu de acte fizice, intelectuale și morale făcute în scopul obținerii unui anumit rezultat; folosire sistematică a forțelor proprii într-un anumit domeniu, participare activă și conștientă la ceva; muncă, ocupație, îndeletnicire, lucru. ♦ Sârguință, hărnicie. 2. (În sintagma) Activitate solară = totalitatea fenomenelor care se produc în păturile exterioare ale suprafeței Soarelui și care pot influența suprafața terestră. 3. (Fiz.) Numărul de particule emise pe secundă de o sursă radioactivă. – Din fr. activité, lat. activitas, -atis.

ACTIVITÁTE, activități, s. f. 1. Ansamblu de acte fizice, intelectuale și morale făcute în scopul obținerii unui anumit rezultat; folosire sistematică a forțelor proprii într-un anumit domeniu, participare activă și conștientă la ceva; muncă, ocupație, îndeletnicire, lucru. ♦ Sârguință, hărnicie. 2. (În sintagma) Activitate solară = totalitatea fenomenelor care se produc în păturile exterioare ale suprafeței soarelui și care pot influența suprafața terestră. 3. (Fiz.) Numărul de particule emise pe secundă de o sursă radioactivă. – Din fr. activité, lat. activitas, -atis.

ACTIVITÁTE, activități, s. f. Folosirea sistematică a forțelor proprii într-un anumit domeniu, participare activă și conștientă la ceva; muncă, ocupație, îndeletnicire. Activitatea diplomatică a guvernului nostru izvorăște din dorința firească de a avea legături de strînsă prietenie cu toate statele realmente dornice de pace. GHEORGHIU-DEJ, ART. CUV. 140. ◊ Sferă de activitate v. s f e r ă. ◊ (Rar) Sîrguință, hărnicie. Ei se puseră la lucru cu o activitate febrilă. NEGRUZZI, S. I 339.

ACTIVITÁTE, activități, s. f. Folosirea sistematică a forțelor proprii într-un anumit domeniu, participare activă și conștientă la ceva. ♦ (Rar) Sârguință, hărnicie. – Fr. activité (lat. lit. activitas, -atis).

activitáte s. f., g.-d. art. activitắții; pl. activitắți

activitáte s. f., g.-d. art. activității; pl. activități, art. activitățile

activitáte sf 1 At: CANTEMIR, IST. 152 / Pl: ~tați / E: fr activité, lat activitas, -atis] 1 Participare activă la un proces, la o acțiune etc. Si: muncă, ocupație. 2 Hărnicie. 3 (Mil, îs) În ~ Activ (2). 4 (Îs) Sferă de ~ Domeniu limitat în care acționează cineva sau ceva.

ACTIVITÁTE s. îndeletnicire, lucru, muncă, ocupație, preocupare, treabă, (livr.) travaliu, (înv.) ocupare, preocupație. (Își vede de ~ lui.)

ACTIVITÁTE s. v. hărnicie, râvnă, silință, sârguință, strădanie, străduință, vrednicie, zel.

Activitate ≠ inactivitate, inerție, pasivitate

ACTIVITÁTE s.f. 1. Îndeplinirea unor acte fizice, intelectuale, morale etc. în vederea unui anumit rezultat; ocupație, muncă, lucru, îndeletnicire. ♦ Situație a unui ofițer care face parte din cadrele active ale armatei. 2. (Fiz.) Numărul de particule emise de o sursă radioactivă într-o secundă. 3. (Astr.) Activitate solară = totalitatea fenomenelor (pete, protuberanțe, erupții etc.) care au loc în păturile exterioare ale Soarelui. [Cf. lat. activitas, fr. activité].

ACTIVITÁTE s. f. 1. îndeplinire a unor acte fizice, intelectuale etc.; muncă, acțiune, ocupație. ◊ situație a unui ofițer care face parte din cadrele active ale armatei. 2. mărime ce caracterizează intensitatea dezintegrării unei substanțe radioactive. 3. capacitate a unei particule materiale (atom, moleculă, radical) de a lua parte la o reacție. 4. ~ solară = totalitatea fenomenelor (pete, protuberanțe, erupții etc.) în păturile exterioare ale Soarelui. (< fr. activité, lat. activitas)

ACTIVITÁTE ~ăți f. 1) Ansamblu de acțiuni fizice sau spirituale în vederea obținerii unui rezultat. ~ pedagogică. ~ științifică. 2) fiziol. Funcție a unui organ. 3): ~ solară totalitate a fenomenelor care au loc în păturile exterioare ale Soarelui. [G.-D. activității] /<fr. activité, lat. activitas, ~atis

activitate f. 1. puterea de a lucra: activitatea focului; 2. vioiciune sau promptitudine la lucru: a desfășura o mare activitate; 3. serviciu activ.

*activitáte f. (d. activ; fr. activité). Puterea de a lucra: activitatea spirituluĭ, desfășor multă activitate. Serviciŭ activ: soldat în activitate.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

ACTIVITÁTE s. îndeletnicire, lucru, muncă, ocupație, preocupare, treabă, (livr.) traváliu, (înv.) ocupáre, preocupáție. (Își vede de ~ lui.)

activitáte s. v. HĂRNICIE, RÎVNĂ. SILINȚĂ. SÎRGUINȚĂ. STRĂDANIE. STRĂDUINȚĂ. VREDNICIE. ZEL.

ACTIVITATE AERIANĂ (DE ZBOR) totalitatea acțiunilor și operațiunilor de zbor efectuate într-un interval de timp pe un aerodrom, aeroport sau teren de zbor.