7 definiții pentru acruț

acrúț, ~ă a [At: SADOVEANU, O. X, 48 / Pl: -i/, -e / E: acru + -uț] Acrișor.

ACRÚȚ, -Ă, acruți, -e, adj. (Rar) Acrișor. – Acru2 + suf. -uț.

ACRÚȚ, -Ă, acruți, -e, adj. (Rar) Acrișor. – Acru2 + suf. -uț.

ACRÚȚ, -Ă, acruți, -e, adj. Acrișor. Era un vin acruț, pe care-l prețui de puțină valoare. SADOVEANU, Z. C. 44. Respiră aerul subțire și parcă acruț al primăverii. C. PETRESCU, A. 328.

ACRÚȚ, -Ă, acruți, -e, adj. Acrișor. – Din acru2 + suf. -uț.

acrúț (rar) (a-cruț) adj. m., pl. acrúți; f. acrúță, pl. acrúțe

acrúț adj. m. (sil. -cruț), pl. acrúți; f. sg. acrúță, pl. acrúțe

Intrare: acruț
acruț adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular acruț acruțul acruță acruța
plural acruți acruții acruțe acruțele
genitiv-dativ singular acruț acruțului acruțe acruței
plural acruți acruților acruțe acruțelor
vocativ singular
plural