7 definiții pentru acruț
acrúț, ~ă a [At: SADOVEANU, O. X, 48 / Pl: ~i, ~e / E: acru + -uț] Acrișor.
ACRÚȚ, -Ă, acruți, -e, adj. (Rar) Acrișor. – Acru2 + suf. -uț.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ACRÚȚ, -Ă, acruți, -e, adj. (Rar) Acrișor. – Acru2 + suf. -uț.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
ACRÚȚ, -Ă, acruți, -e, adj. Acrișor. Era un vin acruț, pe care-l prețui de puțină valoare. SADOVEANU, Z. C. 44. Respiră aerul subțire și parcă acruț al primăverii. C. PETRESCU, A. 328.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ACRÚȚ, -Ă, acruți, -e, adj. Acrișor. – Din acru2 + suf. -uț.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
acrúț (rar) (a-cruț) adj. m., pl. acrúți; f. acrúță, pl. acrúțe
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
acrúț adj. m. (sil. -cruț), pl. acrúți; f. sg. acrúță, pl. acrúțe
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: acruț
acruț adjectiv
- silabisire: -cruț
| adjectiv (A1) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular | acruț | acruțul | acruță | acruța |
| plural | acruți | acruții | acruțe | acruțele | |
| genitiv-dativ | singular | acruț | acruțului | acruțe | acruței |
| plural | acruți | acruților | acruțe | acruțelor | |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||