12 definiții pentru acioaie


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

acioáie sfi [At: CUV. D. BĂTR. II, 260 / E: nct] 1-2 (Îvp) Aliaj sau metal (mai ales alamă, aramă, bronz) din care se fac sfeșnice, cădelnițe, clopote etc.

ACIOÁIE s. f. (Pop.) Nume dat unor metale sau aliaje; obiect făcut dintr-un astfel de metal sau aliaj. [Pr.: -ci-oa-] – Cf. it. acciaio „oțel”.

ACIOÁIE s. f. Nume popular pentru diferite metale sau aliaje; obiect făcut dintr-un astfel de metal sau aliaj. [Pr.: -ci-oa-] – Cf. it. acciaio „oțel”.

ACIOÁIE s. f. Nume popular pentru diferite metale sau aliaje, din care se fac acoperișuri, sfeșnice, tălăngi etc. Pardoseala era de cleștar, iar învălitoarea era de acioaie și de plumb. ISPIRESCU, L. 294. Ceardac de acioaie. TEODORESCU, P. P. 510. – Pronunțat: -ci-oa-.

ACIOÁIE s. f. Nume popular pentru diferite metale sau aliaje; obiect făcut dintr-un astfel de metal sau aliaj. [Pr.: -ci-oa-] – It. acciajo.

acioaie f. bronz: învelitoarea era de acioaie și de plumb ISP. [It. ACCIAJO, importat pe cale comercială (v. alamă)].

acĭoáĭe și acioaĭe f., pl. (it. acciajo, vechi acciaro și aciale, oțel, d. lat. pop. aciarium și aciale, care vine d. acies, ascuțiș; ven. azzale, fr. ocier, sp. acero; ngr. atzáli. V. ață, arcer, oțel). Bronz. P et Clopot. Iron. Glas de acĭoaĭe, glas pătrunzător, asurzitor: a’nceput cu glasu eĭ de acĭoaĭe. Munt. Clopoțel cu sunet supțire care se atîrnă la gîtu vitelor, maĭ ales al mînjilor (talangă). – Și cĭoaĭe (Mold. sud): o vacă purtînd o cĭoaĭe mare (Sov. 186).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

acioáie (pop.) (-ci-oa-) s. f., art. acioáia, g.-d. acioáie, art. acioáiei

acioáie s. f. (sil. -ci-oa-), art. acioáia, g.-d. acioáie, art. acioáiei


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

acioáie, s. f. – Bronz (sau alt aliaj). – Var. cioaie. < It. acciaio „oțel” (Hasdeu), etimon respins de DAR, însă admis de Candrea și Scriban. Este unul din puținele cuvinte it. intrate în vechime în limba populară, probabil pe filieră comercială. Schimbarea semantică, ce constituie principala obiecție a DAR, este posibilă, dacă se are în vedere faptul că uzul popular indică prin acioaie orice aliaj, fără a fi posibilă o identificare mai exactă.


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

acioaie s. f. invar. 1. metal sau aliaj fără valoare 2. bijuterie fără valoare, tinichea 3. cuțit

Intrare: acioaie
  • silabație: a-ci-oa-ie
substantiv feminin (F129)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • acioaie
  • acioaia
plural
genitiv-dativ singular
  • acioaie
  • acioaiei
plural
vocativ singular
plural

acioaie

  • 1. popular Nume dat unor metale sau aliaje; obiect făcut dintr-un astfel de metal sau aliaj.
    surse: DEX '09 DLRLC 2 exemple
    exemple
    • Pardoseala era de cleștar, iar învălitoarea era de acioaie și de plumb. ISPIRESCU, L. 294.
      surse: DLRLC
    • Ceardac de acioaie. TEODORESCU, P. P. 510.
      surse: DLRLC

etimologie: