2 intrări

18 definiții

acci sf [At: PRETORIAN, DR. C. 110/ V: (înv) ~iz (Pl: ~zuri) / Pl: ~ze / E: fr accise] 1-2 Taxă (vamală).

ACCÍZĂ, accize, s. n. 1. Impozit indirect care se percepe în unele țări asupra unor obiecte de consum. 2. (Înv.) Taxă de consumație, de barieră și vamală. [Var.: acciz s. n.] – Din fr. accise.

accíză s. f., g.-d. art. accízei; pl. accíze

ACCÍZĂ ~e f. Impozit indirect asupra unor bunuri și servicii. /

ACCIZÁ, accizez, vb. I. Tranz. A aplica accize la mărfuri, bunuri de consum etc. De la acciză.

ACCÍZ, accize, s. n. 1. Impozit indirect care se percepe în unele țări asupra unor obiecte de consum. 2. (Înv.) Taxă de consumație, de barieră și vamală. – Din fr. accise.

ACCÍZ, accize, s. n. (învechit) Impozit care se plătea odinioară pentru unele obiecte de consum la intrarea lor într-o localitate.

ACCÍZ, accize, s. n. (Înv.) Impozit care se percepea asupra unor obiecte de consum, la intrarea lor într-o localitate. – Fr. accise.

accizá (a acciza) vb., ind. prez. 3 accizeáză

ACCÍZ s.n. Taxă plătită în unele țări pentru anumite obiecte de consum. [Pron. ac-ciz, pl. -ze. / < fr. accise].

ACCÍZ s. n. impozit indirect, instituit asupra produselor și serviciilor de primă necesitate. (< fr. accise)

accíz (-ze), s. n. – Impozit asupra unor obiecte de consum. – Var. acciză, s. f. < Fr. accise. Nefolosit, după desființarea instituției, în 1903. – Der. accizar, s. m. (agent de consum).

acciz n. taxă asupra băuturilor și consumațiunilor.

*accíz n., pl. e (fr. accise). Pl. Taxă care se plătea p. băuturĭ și alte mărfurĭ la barierele orașelor (desființată în România veche la 1903 de ministru Costinescu și înlocuită cu taxa la locu de producere). Biurou unde se plătea această taxă. – Vechĭ acsíz (rus. akcízŭ).


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

accíză s. f., pl. accíze


Definiții din dicționare neoficiale

Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel.

a băga la accize expr. a include la plată.

Intrare: acciză
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • acci
  • acciza
plural
  • accize
  • accizele
genitiv-dativ singular
  • accize
  • accizei
plural
  • accize
  • accizelor
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • acciz
  • accizul
  • accizu‑
plural
  • accize
  • accizele
genitiv-dativ singular
  • acciz
  • accizului
plural
  • accize
  • accizelor
vocativ singular
plural
Intrare: acciza
verb (VT201)
Surse flexiune: DEX '09, DOOM 2, DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • acciza
  • accizare
  • accizat
  • accizatu‑
  • accizând
  • accizându‑
singular plural
  • accizea
  • accizați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • accizez
(să)
  • accizez
  • accizam
  • accizai
  • accizasem
a II-a (tu)
  • accizezi
(să)
  • accizezi
  • accizai
  • accizași
  • accizaseși
a III-a (el, ea)
  • accizea
(să)
  • accizeze
  • acciza
  • acciză
  • accizase
plural I (noi)
  • accizăm
(să)
  • accizăm
  • accizam
  • accizarăm
  • accizaserăm
  • accizasem
a II-a (voi)
  • accizați
(să)
  • accizați
  • accizați
  • accizarăți
  • accizaserăți
  • accizaseți
a III-a (ei, ele)
  • accizea
(să)
  • accizeze
  • accizau
  • acciza
  • accizaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

acciza

  • 1. tranzitiv A aplica accize la mărfuri, bunuri de consum etc.
    surse: DEX '09

etimologie: