2 intrări

31 de definiții (maximum 20 afișate)

arată toate definițiile

acționáră (-ți-o-) s. f., g.-d. art. acționárei; pl. acționáre

acționáră s. f. (sil. -ți-o-), g.-d. art. acționárei; pl. acționáre

acționá [At: MAIORESCU, D. I, 179 / Pzi: -néz / E: fr actionner] 1 vt A introduce o acțiune juridică. 2 vi A întreprinde ceva. 3 vt (C. i. sisteme tehnice) A pune în mișcare.

acționár, ~ă smf [At: CADE / PI: -i, -e / E: fr actionnaire] Persoană care posedă acțiuni (11).

ACȚIONÁ, acționez, vb. I. 1. Intranz. A întreprinde o acțiune, o faptă etc. ◊ Expr. (Tranz.) A acționa (pe cineva) în justiție (sau în judecată) = a intenta un proces, a da în judecată. ♦ A exercita o influență asupra cuiva sau a ceva; a avea efect. 2. Tranz. (Mec.) A pune în mișcare, a face să funcționeze. ♦ A realiza prin comenzi un anumit regim de funcționare a unui sistem tehnic. [Pr.: -ți-o-] – Din fr. actionner.

ACȚIONÁR, -Ă, acționari, -e, s. m. și f. Persoană care posedă acțiuni (II). [Pr.: -ți-o-] – Din fr. actionnaire.

ACȚIONÁ, acționez, vb. I. 1. Intranz. A întreprinde o acțiune, o faptă etc. ◊ Expr. (Tranz.) A acționa (pe cineva) în justiție (sau în judecată) = a intenta un proces, a da în judecată. ♦ A exercita o influență asupra cuiva sau a ceva; a avea efect. 2. Tranz. (Mec.) A pune în mișcare, a face să funcționeze. ♦ A realiza prin comenzi un anumit regim de funcționare a unui sistem tehnic. [Pr.: -ți-o] – Din fr. actionner.

ACȚIONÁR, -Ă, acționari, -e, s. m. și f. Persoană care posedă acțiuni (II) [Pr.: -ți-o-] – Din fr. actionnaire.

ACȚIONÁ, acționez, vb. I. 1. Intranz. A lucra, a întreprinde o acțiune, o faptă. V. activa. Acționează hotărît. ◊ A influența asupra unor evenimente, persoane, stări de lucruri; a se manifesta, a avea efect. 2. Tranz. (Mec.) A pune în mișcare, a face să funcționeze. Locomotiva se pune în mișcare cu ajutorul bielei, care acționează manivela, transformînd mișcarea rectilinie în mișcare circulară. 3. Tranz. (Jur.; în expr.) A acționa (pe cineva) în judecată = a da sau a chema (pe cineva) în judecată. – Pronunțat: -ți-o-.

ACȚIONÁR, -Ă, acționari, -e, s. m. și f. Persoană care posedă acțiuni într-o întreprindere economică pe acțiuni. – Pronunțat: -ți-o-.

ACȚIONÁ, acționez, vb. I. 1. Intranz. A întreprinde o acțiune, o faptă etc.; a lucra. ♢ Expr. (Tranz.) A acționa (pe cineva) în judecată = a da (pe cineva) în judecată. ♦ A influența asupra cuiva sau a ceva; a avea efect. 2. Tranz. (Mec.) A pune în mișcare, a face să funcționeze. [Pr.: -ți-o-] – Fr. actionner.

ACȚIONÁR, -Ă, acționari, -e, s. m. și f. Persoană care posedă acțiuni într-o întreprindere economică pe acțiuni. [Pr.: -ți-o-] – După fr. actionnaire.

acționá (a ~) (-ți-o-) vb., ind. prez. 3 acționeáză

acționár (-ți-o-) s. m., pl. acționári

acționá vb. (sil. -ți-o-), ind. prez. 1 sg. acționéz, 3 sg. și pl. acționeáză

acționár s. m. (sil. -ți-o-), pl. acționári

ACȚIONÁ vb. 1. (TEHN.) a deplasa, a mișca. (Remorca este ~ de un tractor.) 2. v. proceda. 3. (JUR.) a chema. (L-a ~ în judecată.) 4. (JUR.) a opera. (Poprirea ~ după ce s-au luat măsurile asigurătoare.) 5. (MED.) (rar) a lucra. (Medicamentul ~.)

ACȚIONÁR s. (EC.) (rar) societar.

ACȚIONÁ vb. I. 1. intr. A întreprinde o acțiune, a lucra. V. activa. 2. tr. (Mec.) A face să funcționeze, a pune în mișcare. 3. tr. A acționa (pe cineva) în justiție (sau în judecată) = a da (pe cineva) în judecată. [Pron. -ți-o-. / < fr. actionner, cf. it. azionare].

ACȚIONÁR s.m. și f. Posesor de acțiuni ale unei întreprinderi industriale financiare sau comerciale. [Pron. -ți-o-. / cf. fr. actionnaire].

Intrare: acționa
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) acționa acționare acționat acționând singular plural
acționea acționați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) acționez (să) acționez acționam acționai acționasem
a II-a (tu) acționezi (să) acționezi acționai acționași acționaseși
a III-a (el, ea) acționea (să) acționeze acționa acționă acționase
plural I (noi) acționăm (să) acționăm acționam acționarăm acționaserăm, acționasem*
a II-a (voi) acționați (să) acționați acționați acționarăți acționaserăți, acționaseți*
a III-a (ei, ele) acționea (să) acționeze acționau acționa acționaseră
Intrare: acționară
acționară substantiv feminin
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular acționa acționara
plural acționare acționarele
genitiv-dativ singular acționare acționarei
plural acționare acționarelor
vocativ singular
plural
* Formă nerecomandată sau greșită – (arată)