2 intrări

4 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

absolvat2, ~ă a [At: MDA ms / Pl: ~ați, ~e / E: absolva] 1-3 (Îvr) Absolvit2 (1-3). corectată

absolvat1 sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: absolva] 1-3 (îvr) Absolvit1.

absolva vi [At: DA / Pzi: ~esc / E: absolvi css] 1-4 (Îvr) vt A absolvi (1-4).

*absólv, a v. tr. (lat. absólvere, – solútum, fr. ab-soudre. V. di-solv). Ĭert: absolv păcatele. Termin studiile: absolv o școală. – Se zice și a absolvi, dar numai absolvă, să absolve, adică după conj. I.

Intrare: absolvat
absolvat adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • absolvat
  • absolvatul
  • absolvatu‑
  • absolva
  • absolvata
plural
  • absolvați
  • absolvații
  • absolvate
  • absolvatele
genitiv-dativ singular
  • absolvat
  • absolvatului
  • absolvate
  • absolvatei
plural
  • absolvați
  • absolvaților
  • absolvate
  • absolvatelor
vocativ singular
plural
Intrare: absolva
verb (VT1)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • absolva
  • absolvare
  • absolvat
  • absolvatu‑
  • absolvând
  • absolvându‑
singular plural
  • absolvă
  • absolvați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • absolv
(să)
  • absolv
  • absolvam
  • absolvai
  • absolvasem
a II-a (tu)
  • absolvi
(să)
  • absolvi
  • absolvai
  • absolvași
  • absolvaseși
a III-a (el, ea)
  • absolvă
(să)
  • absolve
  • absolva
  • absolvă
  • absolvase
plural I (noi)
  • absolvăm
(să)
  • absolvăm
  • absolvam
  • absolvarăm
  • absolvaserăm
  • absolvasem
a II-a (voi)
  • absolvați
(să)
  • absolvați
  • absolvați
  • absolvarăți
  • absolvaserăți
  • absolvaseți
a III-a (ei, ele)
  • absolvă
(să)
  • absolve
  • absolvau
  • absolva
  • absolvaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)