2 intrări
4 definiții
absolvát2, ~ă a [At: MDA ms / Pl: ~ați, -te / E: absolva] 1-3 (îvr) Absolvit2 (1-3).
absolvát1 sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: absolva] 1-3 (îvr) Absolvit1.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
absolvá vi [At: DA / Pzi: ~esc / E: absolvi css] 1-4 (îvr) vt A absolvi (1-4).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
*absólv, a -á v. tr. (lat. absólvere, – solútum, fr. ab-soudre. V. di-solv). Ĭert: absolv păcatele. Termin studiile: absolv o școală. – Se zice și a absolvi, dar numai absolvă, să absolve, adică după conj. I.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: absolvat
absolvat adjectiv
| adjectiv (A2) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular | absolvat | absolvatul | absolvată | absolvata |
| plural | absolvați | absolvații | absolvate | absolvatele | |
| genitiv-dativ | singular | absolvat | absolvatului | absolvate | absolvatei |
| plural | absolvați | absolvaților | absolvate | absolvatelor | |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
Intrare: absolva
absolva
| verb (VT1) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
| (a) absolva | absolvare | absolvat | absolvând | singular | plural | ||
| absolvă | absolvați | ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) | absolv | (să) absolv | absolvam | absolvai | absolvasem | |
| a II-a (tu) | absolvi | (să) absolvi | absolvai | absolvași | absolvaseși | ||
| a III-a (el, ea) | absolvă | (să) absolve | absolva | absolvă | absolvase | ||
| plural | I (noi) | absolvăm | (să) absolvăm | absolvam | absolvarăm | absolvaserăm, absolvasem* | |
| a II-a (voi) | absolvați | (să) absolvați | absolvați | absolvarăți | absolvaserăți, absolvaseți* | ||
| a III-a (ei, ele) | absolvă | (să) absolve | absolvau | absolvară | absolvaseră | ||
* Formă nerecomandată sau greșită – (arată)