2 definiții pentru absolvit

absolvit1 sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: absolvi] 1-3 Absolvire (1-3).

absolvít2, ~ă a [At: MDA ms / Pl: ~iți, ~e / E: absolvi] 1 Care a terminat (un an școlar), un ciclu (sau o formă de învățământ). 2 Ale cărui păcate au fost iertate. 3 Iertat de o pedeapsă.

Intrare: absolvit
absolvit adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • absolvit
  • absolvitul
  • absolvitu‑
  • absolvi
  • absolvita
plural
  • absolviți
  • absolviții
  • absolvite
  • absolvitele
genitiv-dativ singular
  • absolvit
  • absolvitului
  • absolvite
  • absolvitei
plural
  • absolviți
  • absolviților
  • absolvite
  • absolvitelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)