O definiție pentru absolvit (s.n.)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
absolvit1 sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: absolvi] 1-3 Absolvire (1-3).
Intrare: absolvit (s.n.)
absolvit2 (s.n.) substantiv neutru
| substantiv neutru (N24) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
absolvit, absolviturisubstantiv neutru
- 1. Absolvire. MDA2sinonime: absolvire
etimologie:
- absolvi MDA2
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.