opțiuni
  • info

2 intrări

15 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ABRAZIV, -Ă, abrazivi, -e, adj., s. n. (Corp, material dur) care are proprietatea de a roade prin frecare. – Din fr. abrasif.

ABRAZIV, -Ă, abrazivi, -e, adj., s. n. (Corp, material dur) care are proprietatea de a roade prin frecare. – Din fr. abrasif.

abraziv, ~ă sn, a [At: DEX2 / Pl: ~i, ~e / E: fr abrasif] 1-2 (Corp, material dur) care are proprietatea de a roade prin frecare.

ABRAZIV, -Ă, abrazivi, -e, adj. (Despre corpuri sau substanțe dure) Care are proprietatea de a roade și este folosit pentru a curăța sau a netezi (uneori pentru a înăspri) suprafața unui corp mai puțin dur. Silexul este abraziv.

ABRAZIV, -Ă, abrazivi, -e, adj. (Despre corpuri dure) Care are proprietatea de a roade. – Fr. abrasif.

ABRAZIV, -Ă adj., s.m. (Corp dur, material) care roade prin frecare. [< fr. abrasif].

abraziv, -ă adj., s. n. (corp, material dur) capabil a roade prin frecare. (< fr. abrasif)

abraziv, -ă, abrazivi, -e, adj., s.n. (Material) cu care se pot desprinde, prin frecare, așchii mici din alt material.

ABRAZIV ~ă (~i, ~e) și substantival (despre corpuri dure, materiale) Care are proprietatea de a roade prin frecare. Piatră ~ă. /<fr. abrasif

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

abraziv1 (desp. a-bra-) adj. m., pl. abrazivi; f. abrazivă, pl. abrazive

!abraziv2 (desp. a-bra-) s. m., pl. abrazivi

abraziv2 (a-bra-) s. n., pl. abrazive

abraziv1 (a-bra-) adj. m., pl. abrazivi; f. abrazivă, pl. abrazive

abraziv adj. m. (sil. -bra-), pl. abrazivi; f. sg. abrazivă, pl. abrazive

abraziv s. n. (sil. -bra-), pl. abrazive

abraziv

Intrare: abraziv (adj.)
abraziv1 (adj.) adjectiv
  • silabație: a-bra-ziv info
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOOM 3
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • abraziv
  • abrazivul
  • abrazivu‑
  • abrazivă
  • abraziva
plural
  • abrazivi
  • abrazivii
  • abrazive
  • abrazivele
genitiv-dativ singular
  • abraziv
  • abrazivului
  • abrazive
  • abrazivei
plural
  • abrazivi
  • abrazivilor
  • abrazive
  • abrazivelor
vocativ singular — —
plural — —
Intrare: abraziv (material)
abraziv3 (pl. -i) substantiv masculin
  • silabație: a-bra-ziv info
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • abraziv
  • abrazivul
plural
  • abrazivi
  • abrazivii
genitiv-dativ singular
  • abraziv
  • abrazivului
plural
  • abrazivi
  • abrazivilor
vocativ singular —
plural —
abraziv2 (pl. -e) substantiv neutru
  • silabație: a-bra-ziv info
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOOM 2
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • abraziv
  • abrazivul
  • abrazivu‑
plural
  • abrazive
  • abrazivele
genitiv-dativ singular
  • abraziv
  • abrazivului
plural
  • abrazive
  • abrazivelor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

abraziv, abrazivăadjectiv

  • 1. Care are proprietatea de a roade prin frecare. DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Piatră abrazivă. NODEX
etimologie:

abraziv, abrazivisubstantiv masculin

  • 1. Corp, material dur care are proprietatea de a roade prin frecare. DEX '09 MDA2 DEX '98 DN
    • format_quote Silexul este abraziv. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.